Trei cabinete medicale au fost deschise la câteva sute de școli din satele din nordul Moldovei, însă medicina școlară este tratată cu dispreț.

În județul Botoșani, în mediul rural, există doar trei cabinete de medicină școlară. Prin urmare, nu există personal care să efectueze triaj epidemiologic, să acorde primul ajutor sau să evalueze starea de sănătate a elevilor și să îi trimită, dacă este necesar, la spital.

Potrivit noilor adăugiri la Legea Învățământului, fiecare școală din țară ar trebui să aibă un cabinet medical școlar până în 2030. Cu toate acestea, acest obiectiv este aproape imposibil de atins, mai ales în județe precum Botoșani, care se confruntă cu o lipsă gravă în acest domeniu. În mediul rural din județul nord-moldav există doar patru cabinete, amplasate în comunele apropiate de orașe și care au licee finanțate prin fonduri europene.

În mediul urban, care include cele două municipii și restul orașelor, există în total aproximativ 12 cabinete medicale, dintre care doar jumătate sunt autorizate. Prin urmare, sistemul de medicină școlară funcționează într-un mod precar, iar orice școală, în special cele din mediul rural, se poate confrunta cu o situație de urgență fără a avea personal autorizat care să intervină. Controlul epidemiilor și al bolilor contagioase este aproape imposibil de realizat.

Cu toate că medicina școlară este considerată o prioritate națională, conform reprezentanților DSP Botoșani, majoritatea școlilor din mediul rural nu beneficiază de asistență medicală proprie, cu doar patru excepții. Cu toate acestea, medicii și asistenții școlari joacă un rol esențial în prevenirea răspândirii bolilor în colectivitate, evaluarea stării de sănătate a elevilor și prevenirea tragediilor.

În comuna Leorda, de exemplu, școala locală are peste 250 de elevi, dar nu dispune de un cabinet medical. Directorul școlii subliniază importanța unui astfel de cabinet pentru a face față posibilelor accidente sau îmbolnăviri în masă.

Potrivit specialiștilor de la DSP, responsabilitatea amenajării acestor cabinete revine autorităților locale din fiecare comună. DSP a trimis adrese către fiecare unitate administrativ-teritorială pentru a încheia contracte cu medicii de familie pentru asistența medicală în școli, dar doar 30 de primării au respectat această cerință.

DSP subliniază că primăriile trebuie să se implice în înființarea acestor cabinete, la cererea conducerii unităților de învățământ, deoarece asistența medicală primară preventivă este asigurată gratuit de stat și reprezintă o componentă obligatorie pentru buna desfășurare a învățământului.

Pe de altă parte, DSP se plânge că, din cauza lipsei cabinetelor medicale școlare, nu pot implementa campanii naționale de prevenție în școli, cum ar fi cele legate de alimentația sănătoasă sau renunțarea la fumat.

Medicul Corneliu Saradan de la DSP Botoșani afirmă că este necesară implicarea asistentului medical comunitar, a asistentului școlar și a rețelei de medicină școlară, precum și a medicului de familie pentru a conștientiza riscul fumatului.