Legenda și adevărul se îmbină în jurul vulcanilor noroioși din nordul Moldovei, un loc care localnicii cred că este bântuit.

În comuna Copălău, din județul Botoșani, se găsesc monumente ale naturii uitate de statul român și aflate în pericol de dispariție. Acestea sunt vulcanii noroioși de lângă pădurea Buduhal, un loc situat la granița dintre știință, magie și superstiție.

La 25 de kilometri distanță de municipiul Botoșani, în comuna Copălău, cunoscută sub numele de „patria usturoiului”, există un loc cu totul special. Este vorba despre pădurea Buduhal și minunile naturii care s-au format acum câteva milioane de ani în apropierea sa. Aceste minuni sunt reprezentate de patru vulcani noroioși, asemănători celor din județul Buzău. Cu toate acestea, „smârcurile” noroioase de la Copălău au avut o soartă tristă în comparație cu „frații” lor de la Pâclele Mari. Deși au fost declarate monumente ale naturii în perioada comunistă, mai ales după 1990 aceste formațiuni ciudate au fost aproape distruse cu bună știință. În prezent, se fac eforturi pentru revitalizarea lor și includerea lor într-un circuit turistic.

La ieșirea din satul Cerbu, spre o pădure bătrână și misterioasă numită Buduhal, care încă provoacă teamă localnicilor, în apropierea primelor rânduri de copaci se află trei dealuri acoperite cu stuf și iarbă. În jurul lor se poate observa un peisaj asemănător cu cel întâlnit în expedițiile astronauților pe Lună. Pământul crăpat, solul cu o culoare ciudată și bălți ascunse de apă. Pentru locuitorii din Cerbu, comuna Copălău, aceste smârcuri reprezintă o realitate terifiantă învelită în mit și superstiție. Oamenii povestesc despre gropi fără fund care înghit curioșii sau pe cei neatenți.

Cel mai înfricoșător pentru localnici este „șmârcul” uriaș din pădure. Accesul la acesta se face pe un drum, imediat după primele două rânduri de copaci. În prezent, este o mlaștină întinsă acoperită cu stuf. Se spune că în acest loc și-a găsit sfârșitul și un mare boier.

„Sunt foarte multe povești despre vulcanul noroios din pădure. Pădurea este considerată blestemată din cauza lui. Toți se feresc de el. Se spune că îi înnebunește pe oameni și îi atrage înăuntru, ca și cum ar cere un sacrificiu. O caleașcă în care se afla un boier și întreaga sa familie s-a scufundat acolo. Caii au înnebunit și au intrat direct în smârc”, spune Ion Ungureanu, referent agricol în comună.

Dacă pentru localnici acestea sunt „smârcuri”, pentru oamenii de știință ele sunt vulcani noroioși. Aceștia au fost activi până acum trei decenii. Locuitorii spun că acești vulcani aruncau jerbe de noroi, împinși de gazele din adâncurile pământului.

„Ieșirea gazelor din subsol către suprafață determină deplasarea apei din adâncime și antrenarea particulelor argiloase și nisipoase din straturile de rocă. Astfel se formează un noroi, mai mult sau mai puțin vâscos, care se ridică prin crăpăturile din straturi și care, odată ajuns la suprafață, se revarsă creând în timp un relief specific”, spunea profesorul de geografie Mihai Poclid în „Monografia geografică a județului Botoșani” despre vulcanii noroioși.

De teama lor, locuitorii i-au acoperit cu stuf și aproape i-au distrus. Autoritățile locale afirmă că așteaptă să găsească fonduri pentru a-i reactiva.

„Trebuie curățați și adusă apă pentru a-i reactiva. Dorim să-i includem într-un circuit turistic. Am avut cheltuieli cu școlile și drumurile și nu am mai avut bani. Dar acesta este un proiect de viitor”, spune Ciprian Ivanov, primarul din Copălău.