La Grădinița „Șotron” din nordul Moldovei, copiii învață după modelul german. Acest centru educațional „altfel” oferă o educație de calitate.

În județul Botoșani, grădinița „Șotron” are o tradiție de peste 25 de ani în aplicarea sistemului educațional german numit Planul Jena. Acest sistem educațional a fost creat în anul 1920 de Peter Petersen și a fost implementat pentru prima dată în anul 1924 la Universitatea din Jena. Alături de alte metode pedagogice precum Montessori, Dalton și Waldorf, Planul Jena a fost parte a unei reforme educaționale la începutul secolului XX, care a avut ca scop schimbarea paradigmei în învățământ și concentrarea pe elev. Planul Jena a fost un succes în Germania și a ajuns și în România în anii ’90.

Grădinița „Șotron”, din municipiul Botoșani, a fost una dintre primele unități de învățământ și singurul astfel de loc din Moldova care a ales să aplice Planul Jena. Această alternativă educațională a fost selectată deoarece susține valorile familiei și ale comunității. Cu peste 25 de ani de experiență, grădinița botoșăneană a fost implicată în Planul Jena încă din 1995.

Grădinița „Șotron” se află în municipiul Botoșani și oferă un spațiu generos, echipat corespunzător pentru aplicarea Planului Jena, precum și o zonă de joacă în aer liber. Principiile de bază ale educației la „Șotron” sunt respectul, independența și spiritul de inițiativă. Copiii sunt învățați să-și manifeste libertatea, dar fără a leza drepturile celorlalți. Inițiativa și imaginația sunt încurajate prin jocuri și activități diverse. În esență, copiii învață cum să se adapteze la societatea actuală și să devină membri utili ai comunității.

„Jena înseamnă adaptarea la societate a copilului mic, parteneriate cu comunitatea și orientarea în mediul înconjurător. Învață respectul față de ceilalți, cum să aibă inițiativă și cum să-și manifeste abilitățile în comunitate”, explică Adriana Avădăni, directoarea grădiniței și profesor cu experiență în Planul Jena.

Pe lângă asta, multe dintre activități se bazează pe experiențe directe în mediul înconjurător. De exemplu, copiii au fost duși în vizite la ferme pentru a înțelege comportamentul animalelor și stilul lor de viață.

De asemenea, copiii învață să se autoevalueze. La sfârșitul fiecărei săptămâni, se face o evaluare prin joc a lucrurilor învățate în cele cinci zile. Astfel, copiii recapitulează ceea ce au învățat și învață să-și evalueze progresul. Educatorii folosesc aceste informații pentru a adapta metodele de predare.

O altă caracteristică importantă a Planului Jena la grădinița „Șotron” este că cei mici învață să trăiască ca într-o familie extinsă. Nu există divizarea pe grupe de vârstă, ci copiii mai mari îi sprijină pe cei mai mici, iar cei mici învață de la cei mari și se adaptează ușor vieții în grup.

În județul Botoșani, există o singură altă grădiniță care aplică Planul Jena, în localitatea Vlădeni.