Rafila Găluț, o româncă, a fost marcată cu stigmatele Domnului, fenomenul fiind inexplicabil pentru medici.

În fiecare an, la Arad are loc un pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț, o tânără credincioasă greco-catolică cunoscută ca „Fecioara Stigmatizată de la Bocsig”.

Pe data de 4 noiembrie 2023, la Bocsig s-a desfășurat o dublă comemorare pentru credincioșii greco-catolici: parastasul părintelui Tomoiagă și pelerinajul anual la mormântul Rafilei Găluț.

Biserica Greco-Catolică din Bocsig a deschis porțile pentru sute de credincioși care au participat la slujba de comemorare a părintelui paroh Gheorghe Tomoiagă și la pelerinajul organizat la mormântul Fecioarei Stigmatizate Rafila Găluț. Primarul comunei, Teodora Abrudean, a declarat că sunt recunoscători Preasfinției Sale, părintelui Călin Ioan Bot, Episcop Eparhial de Lugoj, și preoților care i-au însoțit, pentru prezența lor în comunitate și i-a felicitat pe părintele Mirel Lazie, doamna preoteasă Ileana Tomoiagă și pe toți enoriașii din Parohia Greco-catolică Bocsig Arad, pentru organizarea impecabilă și dedicarea în acest eveniment.

Rafila s-a născut în anul 1910 și a trăit timp de 29 de ani. Ea a purtat stigmatele lui Isus – răni pe frunte, pe palme, pe coastă și pe picioare. Stigmatele apăreau și dispăreau, iar nici medicii, nici preoții vremii nu au putut explica acest fenomen.

Tânăra era foarte implicată în viața bisericii: mergea la biserică, se spovedea și participa la evenimentele anuale ale bisericii. Era o persoană evlavioasă, empatică, iubea aproapele și avea daruri profetice. La vârsta de 21 de ani, a început să poarte stigmatele, care apăreau la datele „anunțate de Maica Domnului”. A fost consultată de mai multe comisii de medici, inclusiv de către Episcopia Lugojului.

În Biserica de la Roma există un dosar care conține mărturiile și toate informațiile adunate despre cazul Fecioarei Rafila.

În 1939, Rafila a murit, dar cazul ei nu a fost uitat de eparhia Bocsig sau de Episcopia Greco-Catolică de Lugoj. În perioada comunistă, biserica a renovat mormântul și a adunat toate documentele și rapoartele despre cazul său.

În 2013, Episcopul de Lugoj, Prea Sfințitul Alexandru Mesian, a publicat o carte intitulată „Rafila Găluț, Fecioara stigmatizată de la Bocsig 1910-1939”, în care a adunat toate mărturiile despre ea.

În 2015, Sfântul Scaun Apostolic al Romei a aprobat începerea procesului de beatificare. Acesta este primul pas în recunoașterea ca sfânt și implică o analiză detaliată a miracolelor atribuite Fecioarei Rafila.

La sediul Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj, în data de 18 iunie 2018, a început ancheta suplimentară în procesul de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluț. Dacă cineva se roagă către Fecioara Rafila pentru a scăpa de o boală și miracolul se întâmplă, cazul este analizat de o comisie de medici și apoi de una de teologi. Dacă comisiile hotărăsc că este vorba despre o minune, datele sunt trimise la Congregația pentru Cauzele Sfinților, care va lua o decizie finală.

Potrivit credinței greco-catolice, faptul că Fecioara săvârșește minuni este un semn că ea se află în Paradis și dorește să ajute oamenii de pe pământ.

La pelerinajul Rafilei Găluț au participat și credincioși greco-catolici din Bihor. Un pelerin a mărturisit că a venit pentru că „cred în stigmatele Rafilei și m-a impresionat faptul că nici medicii de atunci nu au putut explica apariția lor”.

La dubla comemorare au participat reprezentanți ai Bisericii Greco-Catolice din Lugoj, Bihor și Arad, printre care și Prea Sfințitul Călin Ioan Bot, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj.

Rafila s-a născut pe 8 februarie 1910 în comuna Bocsig din Arad, într-o familie cu patru copii. A fost botezată și miruită la 10 februarie 1910 în Biserica Greco-Catolică din Bocsig și i s-a dat numele Rafila. Mama ei se numea Ana Zgerden și era greco-catolică. Tatăl ei era Constantin Găluț.

Tatăl, Constantin Găluț, a plecat pe front în Primul Război Mondial și nu s-a mai întors. Mama a rămas singură să crească cei patru copii. Elena, fiica cea mai mare, a murit la o vârstă fragedă. Sora mijlocie se numea Floare, iar fratele se numea Simion. Simion a participat și el la primul război mondial, dar spre deosebire de tatăl lor, s-a întors acasă. El s-a căsătorit și a avut o fetiță, dar soția lui a murit după patru ani de căsnicie și el nu s-a recăsătorit.

Conform Episcopiei Lugojului, Rafila a fost cea mai mică dintre frați. De mică a fost atrasă de lucrurile sfinte și a dorit să intre într-o mănăstire, dar i s-a spus că sănătatea ei fragilă nu-i permite. Potrivit mărturiilor, prima apariție a Maicii Sfinte în fața ei a fost pe 8 septembrie 1931, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului.

De la acea dată și până la moartea ei, în 15 aprilie 1939, Rafila a avut multe revelații și a purtat rănile lui Isus pe trupul ei (mâini, picioare, coastă și frunte).

Virtuțile recunoscute ale Rafilei Găluț, conform contemporanilor, erau evlavia, ascultarea, răbdarea, blândețea, mortificarea, curăția, modestia, credința, simplitatea, apostolatul laic, caritatea, stigmatizarea, viziunile, extazele și chiar profețiile.