Care sunt consecințele violenței economice între soți și care sunt recomandările unui psiholog pentru persoanele care sunt abuzate în acest fel?

Psihologul Ramona Pantea a analizat, într-un articol pentru cititorii „Adevărul”, modalitățile în care se manifestă violența economică în cadrul violenței domestice. Această formă de violență este mai puțin cunoscută și este influențată de cutumele tradiționaliste. Deși există legi pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, puțini cunosc manifestările acestui fenomen și consecințele sale. Potrivit Legii 217 din 2003, violența domestică include nu doar violența fizică și verbală, ci și violența economică, psihologică, socială, spirituală și cibernetică.

Psihologul subliniază că violența domestică poate avea multe forme, unele mai subtile, care intră în conflict cu cutumele tradiționaliste. Aceste forme sunt descrise în detaliu în legea menționată anterior. De multe ori, violența domestică se manifestă într-un amestec complicat de forme, ceea ce face ca victima să aibă dificultăți în a se apăra.

Psihologul explică că aceste acțiuni violente pot avea consecințe grave asupra victimei, cum ar fi boli somatice sau psiho-somatice, boli terminale sau acte incriminate de legea penală, sau chiar suicid. Violenta verbală se manifestă prin limbaj agresiv, amenințări și umilire a victimei. Violenta psihologică apare atunci când se impune voința și controlul personal, se provoacă suferință psihică, se recurge la șantaj sau se manifestă violență asupra obiectelor, animalelor sau se amenință cu arme. Abuzatorul poate recurge la constrângeri de orice fel și poate urmări victima, producând temeri și tensiuni psihice.

Psihologul explică că violența fizică implică acte de lovire, îmbrâncire, tragere de păr, tăiere, ardere, strangulare și alte acte care pun în pericol integritatea fizică. Violența sexuală constă în obligarea victimei la acte denigrante, agresiuni sexuale, hărțuire sau viol conjugal. Violența spirituală constă în subestimarea importanței necesităților moral-spirituale, inclusiv interzicerea valorilor culturale, etnice sau lingvistice, interzicerea limbii materne sau impunerea altor credințe sau practici religioase. Violența cibernetică constă în hărțuire online, mesaje instigatoare la ură, bullying cibernetic sau accesul ilegal la comunicații și date private.

Violenta socială reprezintă actele de izolare a persoanei de familie, eliminarea prietenilor, interzicerea frecventării instituțiilor de învățământ sau a realizării profesionale, privarea de acces în spațiul locativ sau deposedarea de acte de identitate.

Psihologul consideră că este esențial ca victima să aleagă să se protejeze și să nu tolereze abuzul. În cazurile de violență economică, victima este adesea privată de posibilitatea de a avea un venit propriu și este menținută în dependență economică. Scopul este dominarea și controlul asupra victimei. Aceasta poate fi privată și de mijloacele de existență primară, cum ar fi hrană, îmbrăcăminte, medicamente sau obiecte de primă necesitate.

Alte forme de violență economică includ interzicerea dreptului de a poseda, folosi sau dispune de bunuri, controlul inechitabil asupra bunurilor comune, refuzul de a susține financiar familia sau impunerea de munci grele sau denigrante.

Psihologul subliniază că victima are dreptul la respectarea personalității, demnității și vieții sale private. Este important să solicite ajutor și să acceseze servicii de consiliere psihologică și psihoterapie pentru a se recupera și reintegra în societate. Asistența și consilierea juridică sunt gratuite în astfel de cazuri în România.

Studiile arată că violența domestică are consecințe grave în România. În perioada 2013-2021, 426 de femei au fost ucise de partenerii lor sau de membri ai familiei. Victimele violenței domestice sunt în mare parte femei. Un număr semnificativ de femei raportează că au fost afectate de violență din partea partenerului sau au fost supuse la violență fizică sau sexuală înainte de vârsta de 15 ani.

În pandemie, cazurile de violență domestică raportate poliției au crescut, iar numărul apelurilor la serviciul de urgență 112 a înregistrat o creștere de 18% în primele 9 luni ale anului 2020 față de anul anterior. Este important ca femeile să cunoască și să acceseze serviciile de suport specializat pentru a se simți în siguranță.