Autostrada Vestului a fost un traseu plin de controverse din cauza absenței tunelurilor și a întârzierilor în realizarea sa. Există opinii conform cărora ar fi putut fi finalizată mult mai rapid.

Propunerea Autostrăzii Vestului, pe ruta Deva – Nădlac, a fost făcută în 1990 și a fost subiect de dezbateri intense în anii următori. La 35 de ani de la începutul proiectului, traseul autostrăzii A1 Deva-Nădlac continuă să fie controversat, deși mai trebuie construiți puțin peste nouă kilometri din cei 215 ai săi.
Motivul acestei controverse este alegerea traseului, care a fost discutată încă din anii ’90, până când statul român a decis varianta actuală, pe ruta Deva–Lugoj–Timișoara–Arad–Nădlac.
Inițial, a fost preferat un traseu mai scurt, care ar fi legat orașele Deva și Arad direct pe autostradă, urmând valea Mureșului, prin Lipova, pe traseul aproximativ al Drumului Național 7 și al magistralei feroviare Alba Iulia–Arad.
Cele două variante ale autostrăzii au fost propuse încă din 1990 și dezbătute intens. Legea nr. 71, adoptată în 1992, viza construcția a 1.000 de kilometri de autostradă până în 2002, unul dintre tronsoane fiind Deva–Arad (Nădlac), estimat la 170 de kilometri.
În cele din urmă, actualul traseu al autostrăzii a devenit prioritar, preferându-se construcția peste o zonă de deal, în locul celei de luncă, în urma unei decizii din 1996.