În Pecica, Zsigmond Ormos a fost gazda Împăratului Franz Josef, iar în urma acestei vizite, cei doi au devenit prieteni apropiați. Împăratul i-a acordat lui Ormos Medalia Sfântul Ștefan în Grad de Cavaler.
Zsigmond Ormos s-a născut pe 20 februarie 1814 în Pecica. El și-a făcut studiile primare și gimnaziale în localitate, iar cele medii la liceele ordinului piarist din Timișoara și Seghedin. Apoi, în 1834, a studiat Dreptul la Oradea.
Ormos a avut o carieră administrativă și politică, lucrand ca funcționar public la Recaș și Buziaș. El a luat parte la Revoluția de la 1848, iar după înăbușirea acesteia a fost arestat și închis la Timișoara. În 1850, când a fost amnistiat, a părăsit Ungaria.
Timp de câțiva ani, Ormos a studiat istoria artei în Franța, Italia, Austria și Germania, devenind un colecționar pasionat de tablouri și obiecte de artă.
În 1866, s-a întors la Timișoara și a fost numit subcomite, iar din 1871 comite de Timiș, poziție pe care a ocupat-o până în 1889.
În 1872, Împăratul Franz Josef l-a vizitat pe Zsigmond Ormos, care locuia în aripa clădirii unde se aflau camerele comitelui. După această vizită, cei doi s-au cunoscut bine, iar împăratul i-a acordat lui Ormos Medalia Sfântul Ștefan în Grad de Cavaler. Pictorul Elek Szamossy, bun prieten cu Ormos, i-a pictat un portret în care acesta poartă medalia.
În 1882, Ormos a fost distins cu Ordinul Leopold în Grad de Comandor, iar în 1885 a fost numit membru pe viață în camera superioară a Parlamentului Ungariei.
Ormos a înființat în 1872 Societatea de Arheologie și Istorie din Ungaria, împreună cu un grup de intelectuali pasionați de artă, arheologie și istorie. El a propus publicarea unui album memorial și a unei publicații periodice numite „Buletin de istorie și arheologie”, iar în 1878 a pus bazele Asociației muzeale din Ungaria de Sud. Prin unificarea Societății de Arheologie și Istorie și a Asociației muzeale, s-a constituit Societatea Muzeală de Istorie și Arheologie a Ungariei de Sud, al cărui președinte a fost ales.
Începând din 1880, Ormos a obținut acordul Comitatului pentru a transforma clădirea Wellauer în muzeu. Construirea edificiului a început în 1886 și a fost inaugurat în 1891. Clădirea găzduiește în prezent Biblioteca Academiei, Filiala Timișoara. În holul clădirii există o placă comemorativă în amintirea lui Zsigmond Ormos.
El a fost, de asemenea, membru activ al Asociației de Conversații și a contribuit moral și financiar la apariția cotidianului „Temesi lapok”, unde a publicat numeroase articole, studii și note de călătorie.
Zsigmond Ormos a fost numit membru pe viață al Parlamentului Ungariei și a avut o carieră de savant, jurist, politician, scriitor, dramaturg, ziarist, critic și istoric de artă. Bustul său se află în Parcul Central al orașului Timișoara, pe Aleea Personalităților.
Comentarii recente