Tribunalul Băncii Mondiale dezbate suma de 4,7 miliarde de dolari pentru a acoperi daunele cauzate de exploatarea aurului de la Roșia Montană, pe care România ar trebui să o plătească.

Tribunalul Băncii Mondiale cu sediul în Washington, SUA, a încheiat procedura de arbitraj dintre compania minieră Gabriel Resources și România referitor la proiectul minier privat de la Roșia Montană. O decizie finală va fi pronunțată în termen de 120 de zile.

Compania minieră canadiană cere statului român daune în valoare de 4,7 miliarde de dolari SUA (aproximativ 5,7 miliarde de dolari canadieni) din cauza faptului că autoritățile române nu au avizat proiectul minier de la Roșia Montană și au amânat o decizie timp de peste 10 ani.

Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a închis procedura pe 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, pe baza tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, în urma refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană.

Conform regulamentului de arbitraj ICSID, Tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, Tribunalului i se permite să solicite un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp, se menționează într-un comunicat de presă al companiei Gabriel Resources.

Închiderea procedurii a fost anunțată și pe site-ul ICSID pe 14 septembrie 2023: „Tribunalul declară procedura închisă”.

Dragoș Tănase, președintele companiei miniere, a declarat: „Încheierea procedurii de către Tribunalul ICSID este o evoluție binevenită și semnalează sfârșitul prezentării cazului de către părți și decizia Tribunalului de a nu mai solicita alte informații de la părți. Gabriel așteaptă acum decizia Tribunalului”.

Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat de la Roșia Montană, în timp ce restul capitalului este controlat de statul român prin Minvest Roșia Montană. Compania canadiană acuză România de încălcarea tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie.

Compania acuză România că, prin intermediul mai multor decidenți politici, i-a creat „așteptări rezonabile” că proiectul se va realiza, așteptări care nu au fost îndeplinite prin acordarea autorizațiilor de funcționare.

Investitorii susțin că Statul Român le-a asigurat că vor obține toate profiturile estimate din proiectul lor la Roșia Montană. Potrivit companiei străine, Statul ar fi promis să exproprie sute de proprietari de la Roșia Montană, să demoleze cimitire și biserici și să scoată de sub protecție valori istorice unice în lume.

Se mai susține că investiția realizată de compania străină se ridică la 700 de milioane de dolari. Reprezentanții Gabriel Resources acuză Guvernul României că a „părăsit” cadrul juridic aplicabil proiectului atunci când nu a luat direct decizia de autorizare și a solicitat Parlamentului să aprobe investiția printr-un proiect de lege.

„Guvernul a subminat astfel Gabriel Resources și așteptările rezonabile ale RMGC că drepturile lor și procedurile legale vor fi respectate”, se afirmă în acțiunea depusă la Tribunalul de arbitraj. O altă acuzație la adresa Statului Român se referă la refuzul de a participa la recapitalizarea RMGC, obligând astfel Gabriel Resources să susțină financiar și partea acționarului Minvest Deva pentru a împiedica dizolvarea RMGC.

Partea română a respins toate aceste acuzații, susținând că inițiatorul proiectului minier de la Roșia Montană nu a fost capabil să furnizeze toate documentele necesare pentru eliberarea autorizației de mediu.

„România nu a avut niciun motiv să submineze investițiile reclamanților. Statul român este implicat indirect, prin Minvest (până la sfârșitul anului 2013) și Minvest Roșia Montană (după 2013), două companii de stat, în proiect, iar succesul proiectului a fost în interesul României. (…) Acest conflict nu este între reclamanți și Statul Român, ci între reclamanți și comunitatea locală și alte părți interesate ale proiectului – un conflict pe care reclamanții încearcă să-l transforme, fără succes, într-un conflict între reclamanți și stat”, se menționează în documentul înaintat de avocații României.

Reprezentanții Statului Român mai susțin că Ministerul Mediului nu a eliberat autorizația de mediu în 2011 deoarece investitorul nu avea toate documentele în regulă. De asemenea, a fost respinsă și ipoteza că autoritățile statului ar fi amenințat că nu vor elibera autorizația de mediu până când RMGC nu ar accepta să crească participația statului și rata redevenței.

„Parlamentul nu a făcut nimic impropriu atunci când a respins Legea Roșia Montană (septembrie 2012 – n.r.). Protestele masive de stradă care au avut loc au demonstrat că reclamanții nu au reușit să creeze condițiile sociale necesare pentru a opera Proiectul”, se mai precizează în răspunsul Statului Român la acuzațiile Gabriel Resources.

La finalul procesului, statul român a formulat pretenții judiciare în valoare totală de aproximativ 16 milioane de euro, iar Gabriel Resources cere României cheltuieli de judecată în valoare de 63,8 milioane de dolari.

Statul român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorțiul format din casa de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații, în timp ce acționarul majoritar al RMGC se bazează pe firma americană White&Case și pe avocații români de la Țuca Zbârcea și Asociații.