Fragmentul din craniul Sfintei Ana a fost adus în România, la Blaj, fiind prima ocazie când a părăsit Italia.

Moaștele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, care reprezintă un fragment din arcada sprâncenei drepte, au fost aduse pentru prima dată în România, la Blaj, din Bologna, unde au fost păstrate începând din secolul al XV-lea.

Peste o mie de credincioși greco-catolici, unii venind într-un pelerinaj din alte județe, s-au rugat și s-au închinat luni seara, pe 24 iulie 2023, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj (Alba), la moaștele Sfintei Ana.

Racla cu relicva Sfintei Ana a fost adusă luni cu un avion de la Bologna la Cluj-Napoca, iar apoi cu un microbuz până la Blaj.

Delegația italiană a poposit mai întâi la Palatul Arhiepiscopal, unde relicva Sfintei Ana a fost venerată de către Cardinalul Lucian, iar apoi a fost dusă în procesiune până la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” de către noul episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, Călin Ioan Bot, însoțit de Episcopul de Cluj-Gherla, Claudiu Pop, Episcopul Eparhial de Oradea Mare, Virgil Bercea, și Episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Cristian Crișan, precum și de zeci de preoți.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, credincioșii prezenți, inclusiv cei care nu au putut participa la slujbă în Catedrală, s-au putut închina la moaștele Sfintei Ana. Și credincioșii ortodocși au avut posibilitatea să se închine la acestea.

După Blaj, moaștele Sfintei Ana au ajuns luni seara la schitul de la Găbud, iar miercuri seara la Alba Iulia, de unde vor fi duse pentru închinare la Mănăstirea Oașa.

De asemenea, racla cu Sfintele Moaște va fi adusă pentru închinare și la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.

Sfintele Moaște sunt însoțite de o delegație a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.

Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitului Nicola Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea să îndeplinească o misiune diplomatică și să obțină pacea între Coroana franceză și cea engleză, după așa-numitul „Război de o sută de ani”. Moaștele au aparținut familiei Plantagenet, ale căror membri, cu două secole mai devreme, au participat la a Patra Cruciadă.

Nicola Albergati, întors la Bologna, a încredințat Sfintele Moaște mănăstirii Certosa, unde el însuși începuse viața monahală și unde existau reguli stricte, cu privegheri și posturi aspre. Deoarece femeile nu aveau voie să intre în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaște într-o biserică pe care o dețineau în interiorul orașului. După desființarea mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, ele au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna.

Până acum, moaștele Sfintei Ana nu au părăsit niciodată Bologna.

Sfânta Ana este considerată ocrotitoarea copiilor și a maternității, deoarece a zămislit în bătrânețe, după multe rugăciuni, lacrimi și post.