Totul a început în același mod. Apoi unul dintre ei a primit o casă, iar celălalt o datorie. Cum poate o moștenire să schimbe destine care păreau egale.

În Occident, milenialii încep să-și piardă părinții, iar procesul de moștenire a averilor devine din ce în ce mai diviziv. Unii vor primi sume importante, în timp ce majoritatea va fi mai puțin privilegiată, conform editorialistului Janan Ganesh de la Financial Times. Acesta subliniază că decalajele de avere sunt acum mai evidente între tinerii de aceeași vârstă, nu între generații. Fenomenul este observat și în România, unde diferențele dintre cei care moștenesc proprietăți și cei care rămân cu rate la bancă devin tot mai pronunțate.

Discrepanțele de avere nu sunt noi, dar sunt acum mai vizibile și mai greu de acceptat, având în vedere contextul de comparație continuă și cel mai mare transfer de avere din istorie. Situația este amplificată și de cadrul fiscal favorabil din România, care facilitează transferul averilor între generații și influențează modul în care acestea se distribuie. Avocatul Emil Toma subliniază că regimul fiscal blând din țară va duce la diferențe majore între tineri în funcție de moștenirea primită.

Avocata Ruxandra Vișoiu adaugă că, pe lângă taxe, există și alte provocări legate de procedurile succesorale, în special în cazul familiilor cu moștenitori din diaspora. Chiar și așa, nivelul taxelor rămâne redus în comparație cu alte state europene, ceea ce încurajează soluționarea rapidă a moștenirilor. Totuși, prăpastia dintre cei care primesc moșteniri și cei care se îndatorează este o provocare reală, iar întrebarea principală rămâne cât de mult va rezista o generație să creadă că munca valorează mai mult decât norocul.