Se poate lua în considerare reintroducerea obligativității serviciului militar.

Serviciul militar ca rezervist voluntar, introdus târziu și cu oferte neatractive pentru tineri, nu a avut succes, iar acest lucru a dus la o scădere alarmantă a numărului de rezerviști în Armata Română, punând în pericol siguranța națională. O posibilă soluție pentru această situație este reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Discuțiile despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu au început în România, urmând trendul generalizat în contextul războiului din Ucraina. Virgil Bălăceanu, general în rezervă și fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei, susține că dacă nu se refac rezervele Armatei pe principiile voluntariatului, va trebui să se reintroducă recrutarea obligatorie, deoarece numărul rezerviștilor a ajuns la un nivel periculos de scăzut.
Bălăceanu a subliniat că în prezent avem mai puțin de 2.000 de rezerviști voluntari, în timp ce Polonia are 38.000 de rezerviști. De asemenea, a menționat că forțele de apărare israeliene au mobilizat peste noapte 300.000 de rezerviști dintr-un total de aproximativ 500.000. Generalul a argumentat că nu există o armată în timp de pace fără o rezervă și a dat exemplul Ucrainei, care nu ar fi putut rezista fără rezerviști.
Potrivit lui Bălăceanu, refacerea rezervelor prin voluntariat sau serviciul militar soldat în termen este o soluție de succes. El a menționat că este necesară și pregătirea rezervei operaționale, adică a celor care au efectuat stagiul militar până în 2007. Toate aceste probleme sunt cuprinse într-un proiect de lege privind pregătirea populației pentru apărare, care se află încă în procedură inter-instituțională de mai bine de doi ani.
Legea propune pregătirea rezerviștilor timp de 15 zile, în funcție de o anumită periodicitate, și introducerea serviciului militar soldat în termen de 4 luni, cu stimulente financiare. Bălăceanu a afirmat că o astfel de decizie nu poate fi amânată în următorii cinci ani și că niciun partid politic nu va avea curajul să o promoveze în programul electoral.
Generalul a atras atenția și asupra unei situații controversate în Ministerul Apărării, unde nu toți cei selectați pentru postul de rezervist voluntar sunt încadrați. Această problemă, potrivit lui Bălăceanu, este una dintre multele contradicții existente în sistem.
Aurel Cazacu, analist militar, susține că Ministerul Apărării Naționale se confruntă cu o situație critică în ceea ce privește numărul de rezerviști, din cauza deciziilor incorecte luate de clasa politică. El afirmă că lipsa unor măsuri corecte pune în pericol siguranța națională și că România ar trebui să adopte modelul polonez, care funcționează cu succes. Cazacu subliniază că Polonia a introdus un serviciu militar voluntar plătit, iar militarii primesc lunar aproximativ 1.000 de euro, în timp ce în România suma este de aproximativ 500 de euro. El adaugă că militarii polonezi se pot alătura armatei profesioniste după un an de pregătire, în timp ce rezerviștii români sunt plătiți chiar și atunci când stau acasă.
Situația este considerată foarte gravă, mai ales că există și un deficit de personal în MApN. România are doar aproximativ 50.000 de rezerviști și un deficit de 25% la personalul operativ. Conform portalului globalfirepower.com, România are în prezent 67.000 de militari activi și cel mult 50.000 în rezervă, în timp ce Polonia are 180.000 de militari activi. Alte țări care au reintrodus sau mențin serviciul militar obligatoriu sunt Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Cipru, Grecia și Elveția.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu a devenit o preocupare pentru mai multe guverne europene după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Ucraina a reintrodus recrutarea în același an, iar alte țări precum Lituania, Norvegia, Suedia și Letonia au luat măsuri similare.