Potrivit raportului Curții de Conturi, doar 16% din bugetul pentru anul 2023 a fost alocat investițiilor și infrastructurii.

Curtea de Conturi a prezentat Parlamentului Raportul public pe anul 2023, însoțit de raportul de activitate al instituției și de analiza finanțelor publice locale. În urma misiunilor de audit, au fost depuse aproape 80 de sesizări penale pentru fapte descoperite.

Documentul indică nereguli majore în gestionarea banilor publici, prejudicii de 758 milioane de lei și abateri financiare în valoare de peste 82 miliarde de lei. De asemenea, s-au depus 79 de sesizări penale pentru faptele descoperite.

Potrivit raportului, doar 16% din bugetul național a fost alocat pentru dezvoltare, investiții, infrastructură, economie și energie, în timp ce 55% din cheltuieli au fost direcționate către protecție socială, sănătate, educație, cultură și programe sociale.

Chiar dacă România a înregistrat creștere economică, deficitul bugetar rămâne o problemă structurală, iar datoria publică a crescut la 957 miliarde de lei la finalul anului 2023, cu peste 133 miliarde mai mult față de anul precedent.

Curtea de Conturi a constatat prejudicii de 758 milioane de lei, venituri suplimentare de 779 milioane de lei și abateri financiare de 82,7 miliarde de lei. Auditorii au făcut 79 de sesizări penale pentru neregulile constatate.

Instituția a efectuat 1361 de misiuni de audit la entități publice centrale și locale, 2473 de misiuni de urmărire a implementării recomandărilor și 23 de acțiuni de documentare. Doar 82% dintre recomandări au fost puse în practică total sau parțial.

Curtea critică implementarea controlului intern managerial la nivelul administrației centrale, considerând-o formală și cu deficiențe semnificative. De asemenea, raportul evidențiază probleme la Romsilva, Transelectrica, ANRE, ONJN și Ministerul Dezvoltării.

Instituția avertizează că gestionarea deficitului bugetar este o provocare majoră și că dezechilibrul fiscal persistent poate afecta sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.