Obiceiuri, tradiții și superstiții de Paște în diferite zone ale României. Se spune că nu ar trebui să mănânci oul cu sare deoarece se crede că vei transpira tot anul.

Paștele, cunoscut și sub numele de Învierea Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Este o sărbătoare a luminii și a bucuriei, care aduce o atmosferă de liniște și apropiere de familie și biserică.

Tradițional, în noaptea de Înviere, oamenii se trezesc la miezul nopții și merg la biserică, unde participă la slujba specială condusă de preot. Aici, preotul iese din biserică cu Sfânta Evanghelie și crucea în mână, urmat de credincioși care poartă lumânări aprinse, iar toți împreună înconjoară biserica de trei ori. Momentul în care preotul rostește „Hristos a înviat!” este unul de recunoaștere a tainei Învierii și este urmat de răspunsul „Adevărat a înviat!”.

Obiceiurile de Paște variază în funcție de regiune. De exemplu, în Ţara Moților se practică obiceiul „Tocacii”, iar în Transilvania se desfășoară tradiția „stropitului”. În Brașov, Junii adună întreaga comunitate pentru a celebra Săptămâna Luminată.

În diverse regiuni, există obiceiuri specifice, cum ar fi tămâierea bucatelor în Banat, spălarea clopotului cu apă neîncepută în Bucovina sau clătirea feței cu apă cu ou roșu și ou alb în Moldova. Superstițiile legate de Paște includ purtarea hainei noi, păstrarea lumânării de la Înviere în caz de boală sau calamități, sau ciocnirea ouălor vopsite pentru a întâlni acea persoană în lumea cealaltă.

În final, Paștele este o sărbătoare plină de tradiție și semnificație pentru creștinii din întreaga lume.