În România există o realitate incontestabilă: o mare parte dintre români au rude care locuiesc în străinătate. Ce concluzii trag sociologii în privința acestui fenomen?

În decursul a zece ani, procentul românilor care au rude în străinătate a crescut cu 70%, înregistrând o creștere de aproape 20% față de 2013. Sociologii explică această evoluție prin faptul că migrația nu mai este doar sezonieră și economică, ci a devenit permanentă. Mulți români aleg să rămână în Occident și să-și aducă și familiile acolo.

Conform celui mai recent sondaj INSCOP, 70% dintre români au rude în străinătate, în creștere față de 51,8% în 2013. Sociologul Mircea Kivu subliniază că fenomenul este cumulativ, deoarece cei care aveau rude în străinătate acum zece ani le au și acum, iar au apărut și cei ale căror rude au plecat între timp. Motivul principal al migrației este legat de diferențele de nivel de trai, cu mulți români plecând în căutarea unor venituri mai bune.

În plus, oportunitățile de angajare în străinătate sunt mai mari, iar anumite meserii sunt mai bine plătite în afara țării. Migrația este considerată un fenomen natural de către experți, iar faptul că românii aleg să rămână în străinătate este privit ca o alegere personală în căutarea unei vieți mai bune. Totuși, studiul INSCOP arată că numărul celor care primesc ajutor financiar din partea rudelor din străinătate a scăzut în ultimii ani.

De asemenea, există o schimbare în profilul migrantului român, de la o migrație sezonieră și economică la una permanentă. Această evoluție a dus la o reducere a sumelor trimise în țară de către cei plecați în străinătate. Totodată, inflația și impactul pandemiei au afectat veniturile românilor stabiliți în Occident, ceea ce a dus la o presiune crescută asupra bugetului lor.

În ciuda acestor schimbări, procentul celor care susțin dreptul românilor din străinătate de a vota la alegerile din România a crescut semnificativ în ultimii ani. Pe lângă aspectele economice, revenirea acasă pentru Sărbătorile de iarnă este o oază de liniște și relaxare pentru mulți români din Diaspora. Durata medie de ședere a acestora în țară este de nouă zile, iar aeroportul Otopeni este principala poartă de intrare pentru cei care revin în țară.