În perioada comunistă, Crăciunul era sărbătorit în mijlocul cozi lungi, întreruperi de curent și lipsuri, iar unii își amintesc cu nostalgie acele vremuri.

În ciuda faptului că 58% dintre români consideră că regimul comunist a avut un impact pozitiv asupra României, în realitate, „epoca de aur” aducea cu sine cozi interminabile, lipsuri de tot felul și pene de curent, chiar și în timpul celei mai importante sărbători religioase. Sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” efectuat de INSCOP Research la comanda IICCMER evidențiază elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de trecutul comunist. Deși mulți români consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, realitatea era cu totul alta. În timpul sărbătorilor de iarnă, regimul comunist încerca să modifice sensul sărbătorii religioase, să înlăture elementele creștine și să transforme Crăciunul într-o celebrare a „omului nou”. Moș Crăciun a fost înlocuit cu Moș Gerilă, iar sărbătorile de Crăciun au fost redenumite „Sărbători de iarnă”, concentrate pe Revelion și „Ziua Republicii”. Cu toate presiunile ideologice, tradițiile de Crăciun au continuat să fie respectate în sfera privată, cu pregătiri pentru masă, colinde cântate acasă sau la biserică, pom împodobit și schimb de daruri între rude. Astfel, Crăciunul în comunism a devenit un simbol al rezistenței culturale și al păstrării tradițiilor familiale, în ciuda încercărilor de manipulare și schimbare impuse de regimul comunist.