Frecvența evaluărilor psihologice ale polițiștilor se va intensifica, însă provocările sistemului rămân.

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de ordin al ministrului pentru modificarea normelor privind activitatea de psihologie din sistem. Un expert consultat de „Adevărul” consideră că documentul are aspecte pozitive, dar nu este suficient.

Potrivit proiectului, se propune creșterea frecvenței evaluării psihologice pentru personalul care execută misiuni cu caracter operativ. Astfel, angajații care fac efectiv munca de poliție vor fi evaluați obligatoriu la fiecare trei ani, în loc de cinci ani, cum se întâmplă în prezent.

Psihologul clinician Mihai Copăceanu, care a criticat în trecut modul în care se realizează testarea psihologică a personalului MAI după un număr mare de sinucideri în sistem, consideră că această modificare este benefică, dar nu este suficientă pentru a rezolva problema. El susține că modificarea legii în sensul evaluării psihologice la fiecare trei ani pentru personalul care execută anumite acțiuni este în favoarea identificării semnelor sau simptomelor relevante pentru psihologii din cadrul MAI. Cu toate acestea, o evaluare mai frecventă înseamnă o muncă mai mare pentru psihologi, ceea ce ar necesita și o creștere a numărului de specialiști.

Specialistul consideră că aspectul cel mai important care necesită modificare este angajarea de psihologi clinicieni și, eventual, psihoterapeuți, care să se ocupe atât de evaluarea clinică a polițiștilor, cât și de recomandarea sau implementarea intervențiilor psihoterapeutice. Activitatea de polițist este extrem de solicitantă din punct de vedere psihologic, având un grad ridicat de risc și oboseală, precum și expunere la amenințări pentru viața și securitatea personală. Prin urmare, nu este suficient ca polițistul să primească doar un aviz psihologic de apt sau inapt în urma evaluărilor, fără un tratament adecvat și fără a fi luată în considerare starea sa de bine.

Psihologii clinicieni pot identifica semnele unor afecțiuni psihice în urma evaluărilor, însă în prezent evaluarea angajaților din MAI se concentrează în principal pe evaluarea funcțiilor cognitive și a personalității, ceea ce nu este suficient, conform psihologului.

Mihai Copăceanu subliniază că, în România, psihologul este considerat doar o anexă și un specialist puțin cunoscut în cadrul MAI, cu un rol nesemnificativ în activitatea generală. El consideră că rolul psihologului trebuie tratat cu seriozitate și nu ar trebui privit ca o simplă procedură de urmat. În prezent, psihologii din MAI au de evaluat sute de cadre dintr-un IPJ și își planifică săptămâni întregi pentru evaluări în mod repetitiv și cantitativ, fără a ajunge la o cunoaștere autentică a personalității polițistului. Aceasta este motivul pentru care cazurile grave sunt aduse mai întâi în presă și apoi se menționează că au trecut testul psihologic, concluzionează psihologul.