Cum ajung românii să comită infracțiuni prin radicalizare. Argumentele îngrijorătoare ale unui psiholog.

Mesajele care instigă la ură și la acțiuni antisociale au devenit tot mai frecvente și mai intense în România în perioada febrei electorale din ultimele luni. Psihologul Keren Rosner a explicat motivele pentru care unii români considerați simpli sunt influențați să preia și să răspândească astfel de mesaje.

De la începutul acestui an, românii au fost bombardați pe rețelele de socializare cu mesaje care încurajează ura și violența împotriva unor politicieni, susținători, persoane publice, reprezentanți ai instituțiilor și chiar a oamenilor obișnuiți care nu împărtășesc aceleași opinii cu cei care le propovăduiesc.

Un exemplu recent este gruparea paramilitară pro-Georgescu, destructurată de DIICOT, care plănuia să dărâme guvernul și chiar să schimbe numele țării. Printre cei implicați se află și un general român, Radu Theodoru.

Psihologul Keren Rosner explică modul în care unii români s-au radicalizat atât de mult încât își pun în pericol libertatea și siguranța celor din jur. El afirmă că campaniile electorale accentuează diviziunile politice și sociale, iar expunerea constantă la astfel de mesaje poate duce la radicalizare. Mulți oameni se simt lipsiți de control asupra vieții lor și mesajele care promovează ura împotriva unor elite sau a unor dușmani politici comuni pot oferi un sentiment fals de putere care justifică violența.

Specialista explică că românii sunt expuși unui flux mare de informații false sau distorsionate care se răspândesc rapid, ceea ce îi poate convinge pe unii că sunt victime ale unei nedreptăți sistemice. Oamenii nu mai au timp să analizeze aceste informații critic, iar profitând de convingerile lor, pot fi determinați să aibă reacții extreme, inclusiv instigarea la violență.

Psihologul Keren Rosner subliniază faptul că, chiar dacă inițial unii români nu erau predispuși la violență, pot ajunge să accepte acest lucru, crezând că este singura soluție pentru ei din cauza sentimentului de nedreptate prezent în societate.

Astfel de mesaje de ură au fost asociate cu campaniile electorale, iar după primul tur al alegerilor locale, aceste mesaje au degenerat în cazuri de intoleranță și ură care au intrat în sfera infracțiunilor. Mai mulți români, unii cu trecut controversat, au cerut public asasinate, iar unul chiar a fost acuzat că a solicitat omorarea personalului Curții Constituționale.

Recent, un alt român s-a filmat purtând uniformă militară și a instigat la crime. De asemenea, o anchetă a DIICOT a scos la iveală un caz grav în care un grup de oameni a fost acuzat de trădare și de intenția de a schimba numele, drapelul și imnul țării. Membrii grupării s-au întâlnit chiar cu oficiali ruși pentru a prelua puterea în România.