Care sunt modalitățile prin care Rusia poate fi adusă la genunchi? Politologul Cristian Pîrvulescu oferă explicații despre condițiile și momentele în care se poate ajunge la pace.

Conflictul din Ucraina se află în al treilea an, iar pacea nu pare să fie la îndemână, chiar și după Summitul din Elveția din 15-16 iunie. Analistul politic Cristian Pîrvulescu explică când și cum este posibil să se ajungă la pace, dar și de ce este necesar timp pentru ca sancțiunile împotriva Rusiei să-și facă efectul.

Summitul global pentru pace din Elveția a adus vești bune pentru Ucraina, cu semnarea de acorduri de securitate cu Statele Unite și Japonia, obținerea unui credit de 50 de miliarde de dolari garantat de activele înghețate ale Rusiei, începerea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană și înființarea unei misiuni speciale NATO pentru coordonarea ajutorului militar către Ucraina.

Cu toate acestea, pacea pare încă departe, conform politologului Cristian Pîrvulescu, care consideră că situația nu se va schimba curând, deoarece Rusia nu recunoaște legitimitatea summitului și situația de pe teren nu oferă condiții favorabile pentru negocieri.

Pîrvulescu subliniază că este important să se sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse și că summitul din Elveția, deși o încercare diplomatică, nu va avea succes. De asemenea, el atrage atenția asupra războiului hibrid declanșat de Rusia, care vizează și România.

Despre sancțiunile împotriva Rusiei, Pîrvulescu explică că, deși nu dau rezultate imediate, pe termen lung acestea vor slăbi poziția Rusiei. Totuși, el subliniază că pacea nu va fi obținută prin victorii militare ale Ucrainei, ci mai degrabă atunci când Rusia va fi afectată în mod semnificativ de sancțiunile Occidentului.

Expertul mai menționează că economia Rusiei a crescut în ciuda sancțiunilor și că Moscova a luat măsuri pentru a se adapta. Decizia de a oferi Ucrainei un credit de 50 de miliarde de dolari din activele rusești este privită ca un semnal puternic către Rusia în legătură cu consecințele războiului.

În final, Pîrvulescu comentează prezența unor nave de luptă rusești, inclusiv un submarin nuclear, în Cuba, precizând că este un mod de a transmite mesaje, fără a exista un risc major de criză nucleară. El consideră că aceste acțiuni fac parte din strategia de dialog și intimidare între Rusia și Occident, așa cum s-a întâmplat și în timpul Războiului Rece.