Putin se teme din nou de o posibilă lovitură de stat, pe fundalul declinului gradual al sistemului.

La Moscova, situația devine tot mai tensionată. Kremlinul se află într-o situație fără ieșire, pe măsură ce presiunea externă crește și aliații tradiționali se îndepărtează, conform The Telegraph.

Paradoxal, totul a început cu reapariția lui Mihail Hodorkovski, un nume cunoscut în rândul elitei ruse. Acuzat acum de Serviciul Federal de Securitate că ar complota împotriva regimului Putin, împreună cu alți membri ai Comitetului Anti-Război, acest fost oligarh, aflat în exil la Londra, este din nou declarat „dușman al statului”.

Kremlinologii văd în aceste acuzații nu o demonstrație de forță, ci de teamă. „Este semnul unei paranoii crescânde”, afirmă John Herbst, fost ambasador al SUA la Kiev. „Putin caută dușmani pentru a-și justifica puterea.”

În același timp, economia rusă începe să se clatine sub propriul său greutate. După doi ani în care Kremlinul a reușit să amâne criza prin diverse artificii financiare și mobilizarea totală a industriei, factura războiului începe să se facă simțită.

Băncile au fost obligate să acorde credite companiilor din domeniul apărării fără a verifica riscurile, într-o încercare de a menține capitalismul în funcțiune. Analistul Craig Kennedy estimează că aproape un sfert din împrumuturile corporative au fost direcționate către fabricile de armament. „Este o baltă de datorii”, avertizează el, „și nimeni nu știe când acestea vor deveni insuportabile”.

Ratele dobânzilor sunt în creștere, iar avertismentele privind un colaps bancar încep să apară chiar din interior. German Gref, șeful Sberbank, a recunoscut public că „multe companii nu-și mai pot achita creditele”.

Oficialii de la Moscova neagă existența unei crize sistemice, însă semnele sunt evidente: restructurări masive, refinanțări forțate și lipsă de lichidități. Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor rusești au lovit în plin economia, iar prețurile la carburanți au crescut semnificativ.

Industria civilă se află în recesiune, singurul sector în creștere fiind cel militar. Deficitul bugetar a explodat, rezervele din Fondul Național al Bunăstării s-au redus drastic, iar guvernul a început să ridice taxele și să emită obligațiuni scumpe pentru a acoperi găurile financiare.

În același timp, dependența Rusiei de China devine din ce în ce mai evidentă, iar sancțiunile impuse de SUA și reacția imediată a clienților principali ai petrolului rusesc au lovit puternic economia.

Într-un context în care nemulțumirea populației crește, iar Putin se confruntă cu problema succesiunii, Kremlinul pare să fie cuprins de panică. Opozanții politici sunt etichetați drept extremiști sau agenți străini, iar situația economică fragilă ar putea fi declanșatorul unei crize iminente.