În ultimele zile ale regimului Assad din Siria, se vorbește despre obsesii sexuale, jocuri pe telefon și moartea amantei-spion.

O anchetă publicată de revista americană The Atlantic oferă detalii despre zilele finale ale lui Bashar al-Assad la conducerea Siriei, prezentându-l ca pe un lider izolat, arogant și rupt de realitate, care a promis victoria cu doar câteva ore înainte de prăbușirea regimului său, pentru ca apoi să fugă în secret cu ajutorul Rusiei.

Articolul, scris de jurnalistul Robert Worth și bazat pe surse din Israel, Damasc și Hezbollah, susține că Luna al-Shibl, una dintre cele mai apropiate consiliere ale lui Assad, era și amanta sa. Se spune că ea organizase întâlniri sexuale pentru președinte, inclusiv cu soțiile unor ofițeri de rang înalt din armata siriană.

Potrivit fostelor oficialități de rang înalt din regim, persoanelor apropiate palatului prezidențial și unui fost oficial din serviciile de securitate israeliene, Assad nu a crezut că regimul său se va prăbuși până în ultimele ore, înainte ca rebelii condus de Ahmad al-Sharaa să cucerească Damascul pe 7 decembrie 2024.

Chiar și când forțele rebelilor se apropiau, Assad continuă să asigure colaboratorii că victoria este aproape. Ulterior, a fugit în miez de noapte cu un avion rusesc, fără a-i informa pe majoritatea apropiaților săi.

Unii dintre cei mai loiali colaboratori ai săi au fost induși în eroare și au fost nevoiți să fugă haotic din țară, în timp ce rebelii sărbătoreau căderea regimului. Gestul lui Assad a fost considerat „atât de laș și șocant” de către martori, încât unii au refuzat inițial să creadă că este real.

Robert Worth afirmă că a discutat cu zeci de persoane care au lucrat în palatul prezidențial, aceștia descriindu-l pe Assad ca pe un lider distant, obsedat de sex și jocuri video, care ar fi putut salva regimul dacă nu ar fi fost dominat de rigiditate și orgoliu.

Aceasta s-a reflectat și în refuzul său de a răspunde apelurilor unor miniștri de externe din regiune, care i-au propus posibile înțelegeri politice în ultimele zile ale regimului. „Nu a răspuns. Părea supărat la ideea că ar trebui să renunțe la președinție”, a declarat o sursă.

Jurnalistul leagă această încăpățânare de încrederea dobândită de Assad după ce a supraviețuit unor momente critice în primii ani ai războiului civil. Intervenția Rusiei în 2015, decisă de președintele Vladimir Putin, a schimbat cursul conflictului și i-a permis lui Assad să recâștige controlul asupra unei mari părți din țară.

Cu toate acestea, Worth observă că această „victorie” a fost iluzorie. Siria era devastată, economia era pe marginea prăpastiei, sancțiunile occidentale sufocante, iar suveranitatea statului parțial cedată Rusiei și Iranului. Susținătorii regimului, epuizați de ani de război, așteptau beneficii concrete care nu au mai venit.

Articolul îl descrie pe Assad ca fiind fascinat de liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și tentat să creadă propaganda conform căreia „axa rezistenței” era pe punctul de a obține o victorie decisivă împotriva Israelului. Această convingere l-ar fi făcut să nu facă compromisuri politice.

Un fost oficial israelian a afirmat că în jurul anului 2019, Assad devenise „prea slab pentru a fi previzibil”. Regimul era „o cochilie goală”, iar Assad confunda toleranța regională față de el cu o formă de putere reală.

„Trăia într-o lume a fanteziei”, a spus un activist Hezbollah. „Credea că iranienii aveau nevoie de el, că rușii nu aveau alternativă. Se vedea rege.”

Potrivit investigației, Assad își petrecea mare parte din timp jucând Candy Crush și alte jocuri pe telefon, în timp ce Siria devenea un „narco-stat”, dependent de producția și traficul de Captagon, coordonat de fratele său, Maher al-Assad.

În acest cerc restrâns de figuri controversate se afla și Luna al-Shibl, fost jurnalist la Al Jazeera și consilier media al președintelui. Sursele afirmă că ea nu doar era amanta lui Assad, ci îi facilita și alte relații.

În iulie 2024, al-Shibl a fost găsită moartă în mașina sa, pe o autostradă de lângă Damasc. Presa de stat a relatat că a fost un accident rutier, însă circumstanțele au ridicat semne de întrebare. Unele surse au sugerat că a fost ucisă deoarece furniza informații Israelului. Altele, inclusiv din interiorul regimului, susțin că ordinul a venit chiar de la Assad.

Un oficial israelian a afirmat că al-Shibl devenise, de fapt, o sursă pentru Rusia, oferind informații despre activitățile Iranului din Siria. Worth precizează că aceste afirmații sunt dificil de verificat.

Colapsul final a început la sfârșitul lunii noiembrie 2024. În timp ce rebelii înaintau spre Alep, Assad se afla la Moscova, unde fiul său susținea teza de doctorat. Speranța că Rusia îl va salva s-a spulberat rapid: Vladimir Putin i-a transmis că Moscova nu va lupta în locul său.

Când Assad s-a întors la Damasc, Alepul căzuse deja. Pe 7 decembrie, telefonul său era închis, în timp ce diplomați regionali încercau disperat să îl contacteze.

În acea noapte, după ce a devenit clar că forțele loiale s-au prăbușit, o delegație rusă i-a prezentat dovezi că lupta s-a încheiat. La ora 2 dimineața, Assad a ordonat să i se împacheteze lucrurile și a părăsit reședința. Doar câțiva apropiați și fiul său l-au însoțit. Alții au fost lăsați în urmă.

Potrivit martorilor, chiar și în acele momente, Assad nu și-a asumat responsabilitatea. „Nu eu v-am trădat, voi m-ați trădat”, le-ar fi spus el, înainte de a pleca.

Astăzi, Bashar al-Assad trăiește la Moscova, alături de familie. Noul guvern sirian condus de Ahmad al-Sharaa cere extrădarea sa, în timp ce Rusia își menține bazele militare strategice de pe coasta Siriei.