În semn de respect față de marele scriitor Ion Druță, Republica Moldova a decretat doliu național pentru funeraliile sale.

Scriitorul și dramaturgul Ion Druță, care locuiește de câțiva ani în Moscova, va fi înmormântat în țara sa pe 2 octombrie, conform dorinței sale, și ziua funeraliilor a fost declarată zi de doliu național de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Decretul privind declararea zilei de 2 octombrie ca zi de doliu național a fost semnat cu o zi în urmă de lidera de la Chișinău, dar reprezentanții Administrației Prezidențiale l-au făcut public astăzi.

„În semn de profundă tristețe cauzată de decesul prozatorului, dramaturgului și eseistului Ion Druță, scriitor care a contribuit esențial la dezvoltarea literaturii, artei și culturii naționale, Președinta Maia Sandu a semnat un decret privind declararea zilei de 2 octombrie 2023 zi de doliu național”, se arată în documentul publicat pe site-ul instituției.

Conform decretului, la ora 12.00, va fi păstrată memoria scriitorului Ion Druță „prin păstrarea unui moment de reculegere, iar toate localitățile din țară, precum și misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova din străinătate, vor arbora Drapelul de Stat al Republicii Moldova în bernă. Autorităților publice, întreprinderilor și organizațiilor li se recomandă să renunțe la desfășurarea acțiunilor distractive de masă, iar instituțiilor mass-media li se cere să țină cont de specificul zilei la editarea publicațiilor și la formarea programelor”.

Tot în această zi, în semn de omagiu pentru Ion Druță, televiziunea publică din Republica Moldova va difuza programe realizate pe baza operelor sale.

Scriitorul și dramaturg moldovean a murit la vârsta de 95 de ani, joi dimineață, în Rusia, unde locuia din 1969.

El a lăsat un testament în care a cerut să fie înmormântat fără ceremonii pompoase în locul pe care l-a dedicat timp de 17 ani din viața sa, și anume monumentul Lumânarea Recunoștinței din orașul Soroca, din nordul țării vecine.

„Corpul meu neînsuflețit să fie adus în mica mea patrie și să fiu înmormântat în Soroca, la Lumânarea Recunoștinței, monument căruia i-am dedicat 17 ani. Vă rog să organizați înmormântarea în liniște și modestie, fără discursuri lungi și vizite inutile în diverse locuri, cu excepția, poate, a Teatrului Național, unde se aud replicile eroilor mei. Dacă repatrierea corpului meu neînsuflețit este imposibilă, îi dau instrucțiuni nepoatei mele, Ana Druță, să îmi incinereze trupul și să ia cenușa în Moldova pentru a o îngropa pe teritoriul unde se află Lumânarea Recunoștinței. Dar să fie un mormânt simplu, modest și demn”, se arată în testamentul scris în limba rusă și făcut public de scriitorul Gheorghe Erizanu.

Președinta Maia Sandu a transmis condoleanțe familiei lui Ion Druță, afirmând că „a fost mesagerul Moldovei în lume, atunci când limba și cultura noastră erau persecutate acasă. A luptat pentru limbă și alfabet încă din anii ’60. A descris satul moldovenesc, satul drag inimilor noastre, ca nimeni altul. Ion Druță a adus prin cărțile sale multă dragoste pentru valorile morale ale neamului nostru, pentru viața și munca țăranilor, pentru limba noastră vie și bogată. Îl vom reciti cu drag și îi vom privi spectacolele cu multă emoție și de acum înainte. Condoleanțe familiei lui Ion Druță, condoleanțe cititorilor și tuturor celor care l-au cunoscut”, a scris ea pe pagina sa de Facebook.

Vestea despre moartea scriitorului l-a întristat și pe președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„Astăzi dimineață am aflat cu tristețe că a murit scriitorul Ion Druță. Domnul Druță va rămâne în memoria noastră ca autor al volumelor „Frunze de dor”, „Povara bunătății noastre”, „Clopotnița” sau „Horodiște”. De asemenea, este autorul a zeci de piese de teatru montate, iar în această sâmbătă avem ocazia să îi aducem un omagiu prin a merge la spectacolul „Frunze de dor” la Teatrul Național Mihai Eminescu. Adresez sincere condoleanțe familiei, rudelor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit pe Ion Druță”, a scris oficialul pe internet.

Ion Druță s-a născut în comuna Horodiște, fostul județ Soroca și actualul raion Dondușeni. A debutat în lumea literaturii în 1953 cu volumul de schițe și povestiri „La noi în sat”, iar patru ani mai târziu a publicat romanul „Frunze de dor”.

Ulterior, a mai publicat și romanul „Povara bunătății noastre”, iar atât acesta cât și alte lucrări ale sale au fost criticate de oficialii comuniști din RSS Moldovenească, motiv pentru care a decis să se mute în Rusia.

De-a lungul anilor, a primit mai multe premii. A început cu premiul de stat al RSS Moldovenești pentru nuvela „Ultima lună de toamnă” și romanul „Balade din câmpie”. De asemenea, deține titlurile de scriitor al poporului, membru de onoare al Academiei Române și membru titular al Academiei de Științe a Rusiei.

În același timp, este laureat al premiului de stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii și al Premiului Constantin Brâncoveanu, secțiunea Literatură.