Există spioni ruși sub acoperire printre noi, în rețeaua lui Putin?

O poveste cu accente de thriller: doi adolescenți americani sunt martorii arestării propriilor părinți, acuzați că sunt spioni ruși. Pentru Alexander și Timothy Vavilov, acest moment a fost departe de a fi doar ficțiune, ci a devenit realitate.

Cei pe care îi cunoșteau toată viața ca Donald Heathfield și Tracey Foley s-au dovedit a fi Andrei Bezrukov și Elena Vavilova – doi agenți sub acoperire ai serviciilor de informații ruse, arestați în 2010 în Statele Unite în cadrul programului „Illegals”. Această poveste a captat atenția la nivel internațional și a inspirat ulterior serialul de televiziune The Americans.

În cartea sa recentă, The Illegals: Russia’s Most Audacious Spies and the Plot to Infiltrate the West, jurnalistul britanic Shaun Walker explorează lumea secretă a spionajului, evidențiind rețelele de informații ruse și rolul lor în relațiile tensionate dintre Moscova și Occident.

Walker subliniază că programul sovietic de spioni „ilegali” s-a dezvoltat din necesitate. Uniunea Sovietică nu era recunoscută oficial de multe state occidentale în primii ani după Revoluția Bolșevică, ceea ce a limitat posibilitatea de a desfășura operațiuni sub acoperire diplomatică.

Agenții „ilegali” își construiau identități false, trăiau ani sau chiar decenii în străinătate și se integrau profund în societățile în care activau. Scopul lor era să obțină informații politice, economice sau tehnologice, dar și să influențeze oameni-cheie sau să recruteze noi surse, uneori fără ca acestea să știe că lucrează pentru Moscova.

Cu toate acestea, rețeaua a avut și puncte slabe: lipsa de sprijin psihologic, pregătirea insuficientă pentru viața dublă și, în unele cazuri, trădarea agenților chiar de către propriul stat.

Walker analizează modul în care, în era Putin, agenții „ilegali” au devenit subiect de mândrie națională în Rusia, cu mass-media controlată de stat prezentându-i ca eroi și trecând sub tăcere aspectele mai puțin plăcute ale activităților lor.

În prezent, strategia Rusiei s-a adaptat la noile tehnologii, renunțând la agenții „ilegali” în favoarea „fermelor de troli” care diseminează dezinformare în Occident din Rusia.

Chiar dacă eficiența practică a agenților „ilegali” poate fi discutabilă, impactul lor psihologic este incontestabil, creând o imagine puternică a spionului rus în societatea occidentală.

Walker avertizează însă asupra pericolului ca Occidentul să cadă în capcana fascinației pentru mitul spionului rus, sugerând că o analiză obiectivă ar arăta că eforturile Rusiei în spionajul extern au fost adesea subminate de probleme interne și decizii politice contraproductive.