Ce urmează după alegerile parlamentare care au provocat schimbări majore în Polonia?

Conform unui al doilea sondaj realizat la ieșirea de la urne în Polonia, partidul populist de dreapta Lege și Justiție, aflat la guvernare, a obținut cele mai multe voturi la alegerile de duminică, 15 octombrie, dar nu va avea majoritatea în Parlament, conform BBC.

Dacă rezultatul oficial, care urmează să fie publicat marți, va confirma predicția celui de-al doilea sondaj, care are o marjă de eroare de 2%, președintele Andrzej Duda va trebui să numească un nou prim-ministru pentru a forma un nou Guvern.

De obicei, președintele selectează liderul partidului cel mai mare, în acest caz Lege și Justiție, pentru a forma un nou Guvern și pentru a obține votul de încredere în Parlament, iar Duda a declarat că va proceda în acest fel.

Cu toate acestea, partidul Lege și Justiție pare să nu aibă o cale clară de a forma un guvern care să obțină majoritatea parlamentară, în timp ce coaliția de opoziție formată din Coaliția Civică, A Treia Cale și Stânga pare să fie capabilă să formeze un guvern care să obțină majoritatea.

Conform sondajului menționat anterior, partidul de guvernământ Lege și Justiție ar urma să aibă 198 de locuri, mult mai puține decât cele 231 necesare pentru a obține majoritatea. Împreună cu posibilii parteneri, partidul de extremă-dreapta Confederația, ar aduna doar 212 locuri.

Astfel, opoziția ar putea conta pe 248 de locuri în Parlament.

Dacă președintele polonez Andrzej Duda decide ca formațiunea Legea și Justiție să fie prima care să formeze un nou Guvern și eșuează, Parlamentul va avea o a doua șansă, iar majoritatea ar putea fi obținută doar de coaliția de opoziție.

Pe de altă parte, Duda poate să nu ofere această șansă partidului Lege și Justiție, ținând cont de calculele parlamentare.

Dacă a doua încercare de a forma un Guvern eșuează, atunci Duda trebuie să aleagă un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, iar dacă și acest lucru eșuează, poate convoca noi alegeri. Acest lucru ar însemna că Polonia rămâne fără Guvern până în luna decembrie.

Coaliția de opoziție, dacă este numită și validată într-un vot de încredere, nu va avea parte de vremuri ușoare. Aceasta este foarte diversificată din punct de vedere politic, de la conservatori din asociația centristă „A treia cale” până la unii deputați de stânga din cadrul formațiunii „Stânga”.

De exemplu, atât „Platforma Civică”, cât și „Stânga” sunt în favoarea liberalizării normelor referitoare la avort. Aceste partide au militat pentru ca femeile să poată opta pentru întreruperea sarcinii până la 12 săptămâni.

„A treia cale” preferă o abordare mai conservatoare, susținând că vrea să abroge o hotărâre judecătorească din 2020 privind interzicerea avortului în cazurile de malformații grave ale fătului, dar pentru alte schimbări ale legii ar urma să fie organizat un referendum.

„Stânga” intenționează să reducă în mod semnificativ influența Bisericii Catolice asupra instituțiilor de stat, ceea ce ar putea să nu fie pe placul celor de la „A treia cale”.

Blocul de opoziție a promis că va restabili independența sistemului judiciar și a presei publice.

În opinia Comisiei Europene și a mai multor organisme internaționale, reformele au afectat independența sistemului judiciar și pluralismul mass-mediei. Ca urmare, sub conducerea formațiunii „Lege și Justiție”, mass-media de stat a fost transformată în mass-media de partid.

Cu toate acestea, o asemenea schimbare ar putea întâmpina opoziția a doi actori importanți – președintele Andrzej Duda și instanța supremă a Poloniei, Tribunalul Constituțional, care este în prezent controlată de judecători simpatizanți ai partidului „Lege și Justiție”.

Ambii au posibilitatea de a se opune prin veto legilor propuse de un Guvern de opoziție.

Opoziția nu ar avea majoritatea de trei cincimi în Parlament, necesară pentru a anula un veto prezidențial, astfel încât președintele Duda le-ar putea face viața grea.