Ce modificări au avut loc la Kiev după ce generalul Kirilo Budanov a preluat conducerea Administrației Prezidențiale?

La aproximativ o lună de la una dintre cele mai importante schimbări politice din timpul mandatului președintelui Volodîmîr Zelenski, impactul numirii fostului șef al serviciilor militare de informații, Kirilo Budanov, în funcția de șef al Administrației Prezidențiale a Ucrainei începe să devină vizibil, conform informațiilor de pe pravda.ua.

Pe 2 ianuarie 2026, Budanov a luat locul lui Andrii Ermak, o figură extrem de puternică în aparatul de stat ucrainean. Această mutare este considerată una cu un potențial semnificativ, având în vedere reputația lui Budanov în cadrul armatei și nivelul înalt de încredere publică pe care îl are.

Cu toate acestea, schimbările evidente în cadrul Administrației Prezidențiale au fost, până acum, limitate. Noul șef nu a făcut schimbări de personal și a menținut, cel puțin simbolic, o legătură strânsă cu mediul militar, ceea ce a stârnit întrebări legate de viitorul instituției.

Conform mai multor surse apropiate președintelui, Zelenski a avut de ales între două variante distincte. Una ar fi implicat o restructurare radicală a Administrației, concentrându-se pe reforme rapide și centralizarea puterii. Cealaltă opțiune ar fi transformat instituția într-un centru de coordonare a negocierilor pentru încheierea conflictului.

Budanov a fost considerat candidatul ideal pentru a doua variantă, având relații bune atât cu partenerii occidentali, cât și cu actorii din Rusia. În același timp, el nu a arătat intenții de a face modificări extinse în instituție, fapt ce a făcut tranziția mai puțin riscantă pentru președinte.

Numirea sa a avut și un scop de control politic. Mutarea lui Budanov din conducerea serviciilor de informații în centrul puterii executive i-a permis lui Zelenski să îl apropie mai mult de procesul decizional, reducând independența unei figuri extrem de populare.

Președintele Zelenski a afirmat public că principalul obiectiv al schimbării conducerii Administrației Prezidențiale a fost consolidarea echipei de negociere. De la instalarea lui Budanov, procesul de negociere a fost centralizat, reducând canalele paralele care existau anterior.

Cu revenirea lui Davîd Arahamia în echipa de negociere, Ucraina a început să comunice mai coerent cu partenerii săi. Discuțiile cu Rusia au devenit mai tehnice, fiind conduse în principal de militari, nu de diplomați.

Subiecte precum moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice sau modalitățile de retragere a trupelor sunt discutate inițial în cadrul grupurilor de negociere, înainte de a ajunge pe agenda liderilor politici.

Deocamdată, Budanov pare să acorde mai puțină atenție politicii interne. Surse din Administrația Prezidențială susțin că agenda sa se concentrează în principal pe deplasările externe și întâlnirile legate de negocieri.

Cu toate acestea, noul șef al Administrației a renunțat explicit la ideea de epurare a personalului. Persoane controversate au rămas în poziții cheie, iar unii oficiali care doreau să plece au fost convins să rămână, pentru a asigura continuitatea instituțională.

Atmosfera internă a devenit mai puțin conflictuală decât în trecut, iar procesul decizional este mai rapid, conform surselor din instituție.

În prima lună de mandat, Budanov a primit practic un mandat deschis în ceea ce privește negocierile. Președintele a descris discuțiile recente ca fiind „constructive”, iar presa a raportat despre progrese limitate, dar reale.

Cu toate acestea, această libertate de acțiune vine cu riscuri politice semnificative. Un eșec major pe plan internațional ar putea fi exploatat de Zelenski, care îl vede pe Budanov nu doar ca pe un aliat, ci și ca pe un posibil rival politic pe termen mediu.

Dacă negocierile vor avea succes, Budanov ar putea câștiga un capital politic considerabil. În caz contrar, poziția sa ar putea deveni vulnerabilă.

Momentan, Administrația Prezidențială a Ucrainei pare să funcționeze într-un regim de tranziție – cu un lider militar în frunte, concentrat pe încheierea conflictului, dar cu aspirații care depășesc domeniul securității strict, notează pravda.ua.