Senatul a fost invitat să abordeze problema educației alimentare a românilor, prin prezentarea unei propuneri concrete.

Educația alimentară a devenit o problemă deosebit de mediatizată în perioada 2020-2021, când pandemia a fost în centrul atenției în România. Cu toate acestea, subiectul a fost complet abandonat, în ciuda faptului că suntem în fruntea clasamentelor negative în ceea ce privește obezitatea și sedentarismul. Cele două probleme sunt strâns legate și pot fi parțial explicare de faptul că românii au o educație alimentară precară!

Din acest motiv, de peste o lună, vicepreședintele Agenției Naționale pentru Sport (ANS), Gabriel Toncean, a insistat pentru introducerea unei discipline de educație nutrițională în școli, cel puțin la nivel gimnazial. Scopul este de a combate obezitatea la copii.

Ieri, Gabriel Toncean a prezentat în detaliu proiectul său în cadrul unei dezbateri în Senat: „O educație nutrițională corectă, un viitor sănătos pentru copiii noștri”. Redăm mai jos cele mai importante declarații despre acest proiect.

„Toți știm că majoritatea tinerilor și copiilor noștri practică sportul accidental, că frecvența orelor de sport lasă de dorit, iar sedentarismul și alimentația deficitară sunt factorii principali care contribuie la obezitatea infantilă. Scopul acestei dezbateri nu este să prezentăm statistici despre alimentele procesate pe care le consumăm sau le aruncăm zilnic, ci să tragem un semnal de alarmă cu privire la starea de sănătate a populației, în special a noilor generații, stare cauzată de lipsa cunoștințelor despre adoptarea unui stil de alimentație sănătos.

„A învăța despre alimentația sănătoasă și a dezvolta obiceiuri alimentare corecte este un demers obligatoriu pentru viitorul țării noastre. Este datoria noastră, a tuturor, să declanșăm acest proces de învățare conștientă, de educație sistematică, dacă vrem ca starea de bine a tuturor categoriilor sociale să devină o constantă în România modernă și dacă dorim cu adevărat să prevenim bolile cauzate de obezitatea infantilă.

„Obiceiurile alimentare sănătoase încep de la o vârstă fragedă și au un impact asupra stării de sănătate a organismului pe termen lung. De asemenea, este o provocare pentru educatori și părinți să convingă un copil sau un adolescent să adopte un stil de viață alimentar sănătos.

„Din păcate, în România, procentul copiilor supraponderali este într-o creștere continuă și alarmantă. Atunci când discutăm această problemă, poziția noastră de lideri în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă se consolidează. De asemenea, doresc să subliniez că alimentația sănătoasă oferă copilului energia necesară pentru activitățile școlare și extrașcolare, susținând dezvoltarea psihică. Pentru un organism tânăr și încă în dezvoltare, o lipsă accentuată de nutrienți poate fi factorul decisiv în apariția dezechilibrelor chimice care pot duce la depresie, anxietate, apatie și chiar la prăbușirea fizică și psihică a individului. Pe de altă parte, un copil bine hrănit și, mai ales, hrănit în mod corespunzător, își va dezvolta atât calitățile fizice, cât și cele psihice, având o mai mare capacitate de adaptare la situațiile stresante. Studiile confirmă că multe tulburări mintale comune sunt asociate cu deficiențe nutriționale.

„Prin acest proiect de educație nutrițională, îmi doresc să ajut copiii și tinerii să-și dezvolte responsabilitatea în ceea ce privește alegerile alimentare, să dobândească cunoștințe adecvate despre nutriție, să poată analiza conținutul alimentar al produselor pe care le consumă și să-și crească stima de sine. Sunt convins că o generație sănătoasă este o generație educată nutrițional; o generație sănătoasă din punct de vedere fizic și psihic este o generație care nu-și va rata potențialul, care va fi conștientă de forțele sale și va avea încredere în alegerile pe care va trebui să le facă.

„Un exemplu minor ar fi acela că majoritatea părinților le oferă copiilor sucuri naturale de portocale fără să știe că fructoza rezultată din stoarcerea fructelor crește rezistența la insulină, având un impact negativ direct asupra sănătății copilului. Încercați să consumați aceeași cantitate de fructe folosite pentru a obține un pahar de suc natural, dar în forma lor naturală, și veți fi surprinși de cum starea voastră de bine va fi afectată în mod vizibil.

„Educația nutrițională trebuie să fie garanția dezvoltării copilului, o poliță morală în procesul de formare a obiceiurilor alimentare sănătoase pe toată durata vieții. Copiii care sunt hrăniți corespunzător și practică sportul vor adopta cu siguranță aceste obiceiuri și în viața adultă și își vor educa, la rândul lor, copiii pe baza acelorași principii de viață. Obiceiurile alimentare și dezvoltarea abilităților motorii se formează încă de la vârste fragede și durează toată viața, de aceea consider că este important să intervenim cât mai curând și să luăm măsurile necesare, astfel încât problema obezității infantile în România să devină doar o amintire tristă.

„Un tineret educat nutrițional înseamnă o generație viitoare de cetățeni sănătoși care, prin starea lor generală de sănătate, nu vor mai pune presiune suplimentară asupra sistemelor medicale și sociale; pe termen lung, acest lucru înseamnă o scădere a presiunii chiar și asupra bugetului țării. Pot să vă spun că multe state civilizate, precum SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia, Australia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Franța, sunt țări în care educația nutrițională este deja o prioritate, fiind inclusă în curriculumul școlar și abordată ca disciplină separată sau ca modul în cadrul altor materii existente. Cred că este datoria noastră, ca părinți, educatori și cetățeni ai României, să facem același lucru pentru copiii noștri, fără a suprasolicita programa școlară.”