Se observă o diminuare a votului pe criterii etnice în Transilvania în cadrul analizei alegerilor locale din 2024.

Alegerile locale din data de 9 iunie 2024 au evidențiat problemele votului într-un singur tur, diminuarea importanței votului etnic și distorsionarea statisticilor datorită „umflării” artificiale a numărului de locuitori. Rezultatul surprinzător al PSD în regiunea intracarpatică a fost remarcat. Sociologii ReThink au analizat rezultatele votului românilor și au identificat tendințe generale, precum și neajunsurile unui sistem de vot care permite obținerea de mandate cu un procent mic din totalul alegătorilor.

PSD și PNL au consolidat puterea locală, câștigând majoritatea primăriilor din țară, iar UDMR a obținut aproximativ 200 de primării. PSD a dominat alegerile locale 2024, câștigând 25 de președinți de consilii județene, în comparație cu cei 12 ai PNL și cei patru ai UDMR. Analiza ReThink relevă o prezență record a PSD în regiunile intra-carpatice și continuarea duopolului PSD-PNL în administrația locală.

Sistemul de vot într-un singur tur a dus la obținerea unor mandate cu un număr mic de voturi, în special în localitățile cu mulți candidați. Există exemple de cîștigare a primăriilor cu un procent ridicat de voturi în localități precum Satu Mare, Buzău, Brăila, Oradea sau sectorul 6 din București. Totuși, există și situații în care primarii au fost aleși cu un procent mic din totalul alegătorilor cu drept de vot, datorită fragmentării electoratului.

În ceea ce privește votul etnic, s-a observat o scădere a importanței acestuia în unele județe, precum Cluj, unde UDMR a obținut un procent semnificativ din voturi, dar candidatul formațiunii a adunat mai puține voturi. Există și cazuri în care alegătorii UDMR au optat pentru candidați de etnie română pentru funcția de primar.

Problema „umflării” listelor de alegători este întâlnită nu doar în municipiul Iași, ci și în alte localități din țară, cum ar fi Vaslui sau Botoșani. Analiza ReThink arată că numărul locuitorilor este posibil să fie umflat artificial, inclusiv prin înregistrarea cetățenilor români din Republica Moldova ca rezidenți.

Pe plan european, alegerile europarlamentare au evidențiat o mișcare spre dreapta a componenței Parlamentului European, cu creșterea partidelor dreptei extreme și conservatoare. Delegația României în PE se încadrează în media europeană ca distribuție politică, iar intrarea unor noi formațiuni politice românești în Parlamentul European a fost remarcată.