„România este depășită de Polonia în ceea ce privește viteza de progres. Importanța vizitei președintelui român la Varșovia”

Vizita președintelui Nicușor Dan la Varșovia confirmă parteneriatul româno-polonez, dar scoate în evidență și o asimetrie tot mai evidentă, observă analistul de politică externă Ștefan Popescu: pe măsură ce Polonia își consolidează rolul de pivot regional, România pare să reacționeze mai degrabă decât să dicteze agenda.

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, la doar două zile după celebrarea Zilei Solidarității Polono-Române. Cei doi lideri au discutat despre achizițiile militare comune, programul SAFE și un hub de securitate la Marea Neagră.

Într-o conferință de presă comună, cei doi lideri au anunțat extinderea Formatului București 9 către țările scandinave. Președintele polonez a subliniat că „România este partenerul strategic al Republicii Polone începând cu anul 2009”, iar Nicușor Dana a afirmat că „România și Polonia au în acest moment caracteristici similare”.

„Sunt țări mari pe frontiera de est, implicate în NATO, țări care au profitat și s-au dezvoltat în urma aderării la Uniunea Europeană, țări care încurajează partenerii transatlantici și care pot profita din faptul că au o viziune comună în multe domenii, inclusiv în interiorul Uniunii, în ceea ce privește competitivitatea și strategiile verzi ale Uniunii”, a declarat președintele român.

Intenția liderului polonez de a extinde Formatul București 9 reprezintă un aspect semnificativ al vizitei recente, conform analistului de politică externă Ștefan Popescu: „Acest lucru arată un interes pentru organizațiile regionale, având Polonia tot mai mult ca pilon principal, deoarece mutarea Formatului B9 spre zona balto-scandinavă consolidează rolul Poloniei ca pivot al acestui format”.

Expertul observă că România a pierdut o oportunitate importantă: „Regret că reprezentanții României nu au fost mai proactivi, deoarece când partea poloneză a propus extinderea către zona balto-scandinavă, nu s-a propus și extinderea către Grecia, pentru a păstra un echilibru între Marea Baltică și Marea Neagră. Pentru București, menținerea relevanței în dimensiunea sudică este crucială. Polonia îl atrage către zona baltică și nordică, care reprezintă centrul intereselor sale în materie de securitate și politică externă”.

Fără o contraofertă, dimensiunea sudică a formatului, care reprezintă o zonă de interes strategic naturală pentru București, riscă să fie neglijată, subliniază analistul.

„Se observă un dezechilibru major, deoarece, deși discursul oficial vorbește de similitudini, România este în urma Poloniei. Similitudinile erau relevante la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. În prezent, populația României și PIB-ul său sunt mai mici decât cele ale Poloniei, care a depășit un trilion de dolari și a intrat în G20″, explică el.

Chiar dacă discursul președintelui român indică „similitudini” cu Polonia, realitatea strategică arată că România rămâne un partener important, dar tot mai puțin vizibil pe harta priorităților occidentale, în timp ce Polonia devine un pivot al prezenței militare americane în regiune.

„În ceea ce privește relația cu SUA, Polonia reprezintă pivotul prezenței americane și zona de interes prioritară a Statelor Unite ale Americii. De fapt, în Legea apărării adoptată la sfârșitul anului 2025 de Congres, se menționează explicit Polonia și țările baltice, fără a fi menționată vreo referire la România, ceea ce indică o ierarhizare clară din partea Washingtonului între Varșovia și București”.