Pas cu pas, Iohannis își reia rolul în administrarea coaliției PNL-PSD.

Președintele Klaus Iohannis se află în pragul reintroducerii în procesul de numire a șefului Direcției Generale de Protecție Internă din MAI, după ce Coaliția i-a redat puterea în procedura de numire a marilor procurori și a conducerii ÎCCJ, putere pe care o pierduse în timpul mandatului lui Dragnea.

În Senat, în calitate de for decizional, se află un proiect de lege conform căruia Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de Iohannis, va da avizul pentru propunerea ministrului de Interne privind numirea șefului Direcției Generale de Protecție Internă. În 2017, președintele României a fost lipsit de această atribuție în urma unui conflict cu Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci. Propunerea privind avizul CSAT a primit deja raport favorabil din partea comisiei de specialitate din Senat și era programată pentru vot miercuri, însă acesta nu a mai avut loc.

În 2017, Guvernul PSD a modificat legislația astfel încât Klaus Iohannis să fie exclus din procesul de numire a șefului Direcției Generale de Protecție Internă, cunoscut popular ca „Doi și-un sfert”, iar numirea să fie în responsabilitatea ministrului de Interne. La acea vreme, Carmen Dan era ministrul de Interne. Anterior, legea prevedea că directorul general al DGPI era numit de prim-ministru, la propunerea ministrului de Interne și cu avizul CSAT.

Prin noile modificări ale legilor Justiției, intrate în vigoare la sfârșitul anului 2022, președintelui Klaus Iohannis i-a fost redată autoritatea pe care o avea în trecut în numirea procurorilor-șefi și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, șeful statului poate refuza propunerile de procurori, dar trebuie să ofere motive pentru alegerea sa.

În 2018, coaliția PSD-ALDE a eliminat rolul președintelui în numirea procurorilor-șefi și a conducerii Curții Supreme prin modificarea legilor Justiției. Astfel, Klaus Iohannis a fost exclus total din procedură (înainte putea refuza propunerile de mai multe ori, dar cu motive), iar în ceea ce privește numirea liderilor Parchetului General, DNA și DIICOT, coaliția a lăsat președintelui puterea de a refuza doar o singură dată propunerea Ministerului Justiției pentru cele trei funcții. De asemenea, înainte de modificările din timpul mandatului lui Dragnea, Iohannis putea refuza de mai multe ori, dar tot cu motive, propunerile făcute.

Printre atribuțiile tăiate de PSD în perioada 2017-2019 mai rămâne numirea șefului ANCOM. Dacă până în 2017, președintele României numea conducerea ANCOM la propunerea premierului, în acel an numirea a trecut în responsabilitatea Guvernului, prin votul celor două Camere ale Parlamentului.