Care sunt regulile de pensionare pentru magistrații din România în comparație cu cele din alte state membre UE?

În ultimul timp, condițiile de pensionare ale magistraților din România au devenit din nou un subiect de interes public, deși nu este o problemă nouă. De-a lungul anilor, atât vârsta la care aceștia se pot retrage din activitate, cât și pensiile pe care le primesc au generat controverse.

Pensiile magistraților au fost primele pensii speciale introduse în România în 1997, la inițiativa fostului ministru al Justiției, Valeriu Stoica, pe vremea guvernării conduse de Victor Ciorbea. Motivul acestei măsuri a fost nevoia de a atrage cei mai buni absolvenți de drept în magistratură.

În prezent, magistrații se pot pensiona la vârsta de 60 de ani, cu condiția să aibă cel puțin 25 de ani de vechime în funcțiile de judecător sau procuror. Această regulă le permite să obțină o pensie de serviciu în valoare de 80% din baza de calcul, conform legii 282 din 19 octombrie 2023.

Conform unei analize realizate de Factual, aceste condiții sunt diferite față de cele din orice alt stat membru al Uniunii Europene. În prezent, România este singura țară care permite pensionarea magistraților la vârsta de 47 de ani.

Pe lângă aceste condiții de pensionare, magistrații beneficiază și de pensii calculate la nivelul a 80% din ultimul salariu brut obținut.

Un nou proiect de lege, pe care Guvernul Bolojan urmează să îl susțină în Parlament, propune reducerea veniturilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ pentru acest proiect, care introduce condiția de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani și ajustează cuantumul pensiei.

După ce proiectul va fi asumat în Parlament, Opoziția poate depune o moțiune de cenzură și poate sesiza Curtea Constituțională. Magistrații pot contesta și ei inițiativa, așa cum s-a întâmplat cu proiectul precedent care a fost atacat la CCR de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.