Care sunt motivele invocate de Guvern pentru absența rectificării bugetare și ce consecințe pot avea aceste decizii – o analiză.

Cabinetul condus de Marcel Ciolacu va avea o premieră în guvernare în ultimii 30 de ani, evitând rectificarea bugetară. Ministrul Finanțelor sustine că strategia are rolul de a controla cheltuielile, dar specialiștii avertizează că rezultatul ar putea fi unul negativ.

Pentru că reforma fiscal-bugetară asumată de Guvernul Ciolacu întârzia să intre în vigoare, Executivul a făcut modificări prin ordonanță de urgență. Acestea includ restricții mai dure în cheltuielile autorităților locale și amânarea unor plăți și investiții, cu scopul de a limita cheltuielile și de a se încadra în ținta de deficit bugetar. Bugetele ministerelor sunt completate din fondul de rezervă al statului în loc să se facă prin rectificare.

Ministrul Finanțelor a explicat că au renunțat la rectificarea bugetară pentru a controla cheltuielile și a atinge ținta de 5,5% din PIB. El a negat acuzația că Executivul ascunde situația economică a României și a anunțat negocieri cu Comisia Europeană pentru ajustarea deficitului bugetar la 4,5% până la 5% din PIB.

Analiza economică critică măsurile Guvernului Ciolacu, arătând că acestea ar putea avea efecte negative asupra investitorilor și asupra încasărilor la bugetul de stat. Creșterea taxelor și impozitelor în mediul de afaceri ar putea duce la o scădere a încasărilor pe termen mediu și lung.