Călin Georgescu s-a retras din viața politică din cauza faptului că devenise un obstacol chiar și pentru aliații săi ideologici.

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat luni, 26 mai, că se retrage complet din viața politică și nu intenționează să ocupe vreo funcție publică sau să înființeze un partid. Doi politologi au explicat motivele retragerii sale.

Analiștii politici consultați au analizat și posibilitatea ca Călin Georgescu să revină peste cinci ani, când vor avea loc din nou alegeri prezidențiale în România.

Conform analistului Cristian Pîrvulescu, retragerea lui Călin Georgescu nu pare să fie rezultatul unei decizii spontane sau personale. Aceasta trebuie înțeleasă în contextul unor factori conjuncturali, precum recalibrarea scenei politice de extremă dreapta și posibile riscuri juridice.

Cristian Pîrvulescu consideră că Georgescu nu a reușit să transforme capitalul său ideologic într-un proiect politic viabil, iar retorica sa s-a îndepărtat de valorile democratice, apropiindu-se de concepte fasciste. Retragerea sa poate fi legată și de suspiciuni privind legături cu entități externe și acuzații de promovare a ideilor extremiste.

În ceea ce privește posibilitatea unei reveniri, Pîrvulescu nu exclude ca Georgescu să devină din nou atractiv pentru electoratul radicalizat în viitor, în funcție de evoluția contextului politic și juridic.

George Jiglău consideră că retragerea lui Georgescu ar putea fi legată de dosarele acumulate împotriva sa și de dorința de a dilua atenția publică de la activitățile sale.

Călin Georgescu a fost inginer de îmbunătățiri funciare în perioada 1986-1989 și a avut o carieră în domeniul mediului și dezvoltării durabile. A fost propus pentru funcția de prim-ministru de către AUR în 2020 și 2021, iar în 2022 a fost numit președinte de onoare al partidului, funcție pe care a deținut-o scurt timp înainte de a părăsi partidul.