Austria contribuie la întărirea discursului eurosceptic prin opoziția sa față de extinderea spațiului Schengen. Cum se alimentează acest discurs?

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a subliniat în fața omologului bulgar că extinderea spațiului Schengen este „imposibilă” în prezent. Specialiștii avertizează că această situație ar putea duce la creșterea euroscepticismului.

După ce România a fost confruntată cu poziționări dure ale ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, care a respins extinderea Schengen și nu a oferit un termen pentru rezolvarea situației, acum Bulgaria se confruntă cu o situație similară. Cancelarul Nehammer a declarat că „Sistemul Schengen trebuie reparat. Până nu va fi reparat, extinderea este imposibilă”, în prezența premierului bulgar Nikolai Denkov.

Denkov a răspuns prompt, afirmând că înțelege presiunea politică internă cu care se confruntă cancelarul. Acesta a făcut referire la faptul că partidul lui Nehammer menține această poziție pentru a nu pierde susținerea electoratului, care ar putea migra spre extremele dreapta austriece.

Cu toate acestea, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, s-a arătat mai optimist în privința extinderii spațiului Schengen. El a afirmat că, într-o discuție informală la cel mai recent Consiliu JAI, toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Austriei, s-au pronunțat în favoarea extinderii. Predoiu a menționat că Austria dorește reformarea spațiului Schengen, motiv pentru care nu acceptă momentan extinderea pentru România și Bulgaria.

Olanda ar putea reprezenta o altă problemă în procesul de aderare la Schengen. Parlamentul olandez a emis recent o declarație prin care solicită noi misiuni de verificare a statului de drept în Bulgaria și România, în special în ceea ce privește sistemul judiciar din Sofia.

Un studiu realizat de profesorii universitari Romina Surugiu, Adriana Ștefănel și Antonio Momoc evidențiază posibilitatea ca întârzierea deciziei de aderare la Schengen să alimenteze euroscepticismul în rândul românilor și bulgarilor. Aceștia susțin că euroscepticismul poate lua forma unui renașterii a sentimentelor naționale și etnice care favorizează granițele, nationalismul etnic și patriotismul local.

În plus, diferențele dintre România și Bulgaria sunt evidente în abordarea acestei probleme. În sudul Dunării, retorica privind tratarea celor două state ca „țări de mâna a doua” a fost alimentată, în timp ce la București s-a criticat Austria și s-a încurajat boicotarea produselor austriece.