Analiza se concentrează pe relația dintre absența la vot și creșterea extremismului, evidențiind tăcerea urnelor.

Mai mult de jumătate din populația care are drept de vot nu participă la alegeri de mulți ani. Această absență a majorității a permis discursurilor radicale, care promovează suveranismul religios, anti-europenismul și criticile la adresa instituțiilor democratice, să devină dominante, conform experților. Ei consideră că electoratul pro-european, moderat și rațional nu a fost suficient de mobilizat. În rezultat, pe 4 mai s-a înregistrat o prezență disproporționată a votului din partea celor radicalizați și extrem de motivați emoțional.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 18 mai 2025, va fi o alegere crucială pentru România. George Simion, cu discursul său populist, suveranist și anti-european, are un avantaj clar față de Nicușor Dan, care se bazează pe un electorat urban, rațional, european și rezervat. Pentru Dan, provocarea este de a transforma un vot defensiv într-o mobilizare istorică.

Deși Dan are un suport mai stabil, Simion atrage mai multe categorii de voturi, având un scor aproape dublu față de Dan în primul tur. Șansele lui Dan de a câștiga depind de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul care nu s-a prezentat la vot. Votul pentru Simion poate fi văzut ca un răspuns al unui electorat ignorat și marginalizat în fața unei crize politice adânci și a unei polarizări evidente.

Psihiatrul Gabriel Diaconu subliniază că ranchiuna și resentimentele nu ar trebui să aibă loc într-o democrație funcțională, iar votul ar trebui să fie un act care contribuie la binele colectiv. În aceste alegeri cruciale, este esențial ca electoratul să aleagă înțelept, având în vedere provocările economice și sociale cu care se confruntă România. Este un test nu doar pentru candidați, ci și pentru unitatea și apartenența României la Uniunea Europeană, în fața unei lumi tot mai divizate.