Analiza relevă că pericolul extremismului nu a dispărut. O preocupare majoră este reprezentată de faptul că 40% din electorat se orientează către AUR și alte partide radicale.

Deși s-au încheiat alegerile prezidențiale și România are un nou președinte ales democratic, riscul reprezentat de partidele extremiste nu a dispărut. Ba dimpotrivă, sondajele arată o stabilizare îngrijorătoare a intenției de vot pentru AUR și formațiunile radicale, în timp ce clasa politică aflată la putere se preocupă de certuri interne. Am discutat despre acest fenomen cu sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Conform sondajelor, aproximativ 40% din electorat intenționează să voteze cu AUR și partidele extremiste, ceea ce reflectă scorul obținut de George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acest scor se menține stabil, cu mici variații, ceea ce arată că mesajul acestor partide continuă să fie atractiv pentru o parte semnificativă a populației.

În ceea ce privește electoratul lui Călin Georgescu, acesta s-a redistribuit către formațiunile care promovează mesajul său și care exploatează frustrările acestora. Deși Georgescu este trimis în judecată pentru diverse infracțiuni, susținătorii săi continuă să îl sprijine în public, într-un mod regizat și amplificat.

Este greu de prevăzut cât de relevant va fi Georgescu în viitorul politic al României, însă este clar că partidele care împărtășesc mesajul său încă îl folosesc pentru a-și legitima acțiunile. În esență, acest electorat reflectă o Românie marginalizată, cu venituri mici și oportunități economice limitate, care se simte neglijată de clasa politică tradițională.

Voturile pentru AUR vin din diverse direcții, nu doar de la fostul electorat PSD, așa cum se presupune adesea. Există transferuri și din rândurile susținătorilor altor partide, inclusiv din zona USR. Simplificarea fenomenului îngreunează înțelegerea sa reală, deoarece voturile sunt motivate mai mult de frustrări economice și sociale decât de loialități politice tradiționale.