Analiza mizelor procentelor obținute de partidele care nu reușesc să atingă pragul electoral în alegerile europarlamentare din 2024.

Numărul de mandate în Parlamentul European poate fi puternic influențat de procentele obținute de partidele și candidații care nu reușesc să atingă pragul, avantajul redistribuirii fiind în special pentru formațiunile mari.

În perioada 2007-2019, procentul de voturi „irosite”, adică cele acordate partidelor care nu au atins pragul de 5% sau candidaților independenți care nu au obținut minim 3%, a variat de la un scrutin la altul. Cel mai mare procent a fost înregistrat la alegerile din 2014, cu 15,4% dintre voturi, echivalentul a cinci mandate, în timp ce cel mai mic procent, 2,8%, a fost înregistrat în 2009.

În celelalte două alegeri parlamentare din 2007 și 2019, procentul de voturi „irosite” a fost de 13,6%, respectiv 10,5%. În prezent, partidele calculează că procente semnificative ar putea veni de la trei formațiuni. UDMR este una dintre ele, având emoții legate de atingerea pragului, având în vedere că la ultimele europarlamentare a obținut 5,26% din voturi.

Un alt partid pe care formațiunile mari îl urmăresc cu atenție este S.O.S., condus de Diana Șoșoacă, creditat cu între 4% și 8% în sondaje. Pro România, care nu a reușit să intre în Parlament, ar putea ajuta formațiunile mari în acest context.

PSD pare să fie principalul beneficiar, având prima șansă la un mandat la redistribuire. Totuși, în cazul în care ar rata pragul, ar putea exista posibilitatea ca mai multe partide cu procente în jur de 4% să câștige mandate la redistribuire.

Testul electoral al europarlamentarelor va avea loc pe 9 iunie, fiind prima rundă de alegeri din cele patru programate în România în 2024. Până în prezent, Coaliția nu și-a anunțat candidații, în timp ce Opoziția a făcut deja publice numele acestora.