Analiza beneficiilor candidaturii lui Iohannis pentru țară și impactul potențial al unei eventuale nealegeri în funcția de șef al NATO.

Klaus Iohannis nu mai are sprijin în cursa pentru funcția de secretar general al NATO, după ce Ungaria și Slovacia și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Analiștii politici Cristian Pîrvulescu, Radu Delicote și Radu Magdin discută dacă candidatura lui Iohannis a fost benefică pentru România și care ar putea fi impactul acestui „eșec” pentru președinte.

Iohannis a anunțat candidatura pe 12 martie, susținând necesitatea unui reprezentant al țărilor din Est. Însă, majoritatea membrilor NATO își manifestaseră deja susținerea pentru Rutte. Ungaria și Slovacia s-au alăturat ulterior sprijinului pentru Rutte, în timp ce România nu a anunțat susținerea pentru niciunul dintre candidați.

Iohannis a declarat că va prezenta poziția sa privind candidatura la NATO în cadrul CSAT și va anunța decizia public. Alegerea noului șef al Alianței se face prin consens, iar România este singura țară care nu susține candidatura lui Rutte.

Analiștii politici consideră că retragerea lui Iohannis nu este un eșec și că candidatura a fost benefică pentru România. Delicote crede că Iohannis a făcut lobby indirect pentru țară, iar Magdin consideră că eșecul este unul tactic și că Iohannis ar putea avea planuri la nivel european.