Pentru a evita sancțiunile financiare de miliarde de euro, Germania persistă în schimbul de gaze cu Rusia.

O companie deținută de statul german continuă să livreze gaze naturale lichefiate rusești spre India, deoarece anularea contractului ar putea costa contribuabilii multiple miliarde de euro, afirmă surse apropiate acestei situații.

Firma SEFE, fosta divizie a grupului rus Gazprom naționalizată anul trecut de Guvernul german, continuă să își îndeplinească atribuțiile care îi revin în cadrul unui contract pe 20 de ani, semnat în 2018, privind livrarea de gaze naturale lichefiate rusești de la facilitatea Yamal, au dezvăluit sursele. Tot firma SEFE are un contract separat pentru a aproviziona cu gaze lichefiate compania GAIL Ltd controlată de statul indian. Bloomberg subliniază faptul că aceste livrări de gaze naturale lichefiate rusești nu sunt vizate de sancțiunile internaționale.

În cazul în care firma SEFE ar decide să încalce contractul semnat în 2018, asta ar costa Berlinul cel puțin 10 miliarde de euro sub formă de daune și penalități, adică o sumă mai mare decât cea plătită de Guvernul german pentru naționalizarea companiei, susțin sursele.

Prevederile contractului stipulează că firma germană este obligată să plătească pentru gazele rusești, indiferent dacă le transportă sau nu. Dacă SEFE ar decide să nu transporte gazele rusești, Moscova ar putea vinde marfa în altă parte și să solicite în continuare SEFE să plătească sumele datorate, ceea ce nu ar face decât să majoreze profitul Rusiei, explică Bloomberg.

În pofida promisiunilor Europei de a nu mai depinde de combustibilii fosili rusești, după invadarea Ucrainei, mai multe state membre UE au început să importe cantități record de gaze naturale lichefiate rusești în 2013. ONG-ul Global Witness a informat în luna august că Spania și Belgia se numără printre cei mai mari importatori mondiali de gaze naturale lichefiate rusești.

În schimb, Europa a reușit să își reducă importurile de gaze naturale rusești livrate prin conducte, astfel că în decursul unui singur an ponderea gazelor rusești în mixul energetic al UE a scăzut de la 40%, până la 10%.