Parlamentul European a adoptat o directivă referitoare la impozitul minim pe profit.

OCDE a propus un plan pentru a combate erodarea bazei impozabile și transferul de profituri, cunoscut sub numele de BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Țările, inclusiv România, au luat angajamentul de a implementa o reformă fiscală bazată pe doi piloni.

Cadrul fiscal aplicabil companiilor mari din România devine tot mai complex. Pe lângă prevederile referitoare la impozitul pe cifra de afaceri, incluse într-o lege pentru care Guvernul și-a asumat recent răspunderea în Parlament, Ministerul Finanțelor a publicat un alt proiect legislativ în data de 4 octombrie 2023, care vizează implementarea în România a regulilor stabilite de OCDE privind impozitul minim pe profit la nivel global, începând cu 1 ianuarie 2024. Astfel, apare impozitul suplimentar național.

Acest impozit se va aplica grupurilor naționale și multinaționale de companii cu o cifră de afaceri consolidată mai mare de 750 milioane de euro pe an. Deja există o directivă la nivel european, iar autoritățile din România au publicat un proiect legislativ care vizează aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global începând cu 1 ianuarie 2024.

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea rapidă a economiei globale, a apărut o competiție acerbă între state pentru atragerea investițiilor, inclusiv prin facilități fiscale și reducerea cotelor de impozit pe profit. În acest context, OCDE a dezvoltat inițiativa BEPS pentru a asigura echitatea fiscală la nivel global, astfel încât profiturile marilor companii să fie taxate în țările în care sunt obținute.

Cu peste zece ani în urmă, OCDE a propus un plan pentru combaterea erodării bazei impozabile și a transferului de profituri (BEPS), iar țările, inclusiv România, s-au angajat să implementeze o reformă fiscală bazată pe doi piloni. Primul pilon implică realocarea parțială a drepturilor de impozitare către statele în care sunt obținute veniturile, în special pentru companiile din domeniul tehnologiei. Al doilea pilon implică aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%, care este în curs de implementare.

Pilonul doi al acestei reforme (Pillar Two) are ca principal obiectiv asigurarea unei concurențe echitabile între state și companii, prin colectarea unui impozit minim de 15% în fiecare țară în care un grup operează.

Un pas important în aplicarea acestei reforme este adoptarea de către Uniunea Europeană a Directivei 2022/2523 din 14 decembrie 2022, care asigură un nivel minim de impozitare la nivel global pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și pentru grupurile naționale de mari dimensiuni în Uniune. Această directivă trebuie transpusă de toate statele membre. Alte țări, precum Marea Britanie, Elveția, Canada sau Japonia, au ales să meargă în aceeași direcție, iar în multe alte state sunt discuții la nivelul autorităților cu privire la acest subiect.

Potrivit proiectului, companiile multinaționale vor fi obligate să plătească un impozit minim de 15% în fiecare țară în care desfășoară activitate. Diferența dintre impozitul minim și cel efectiv plătit în jurisdicțiile filialelor va fi colectată de statul de rezidență fiscală. Astfel, apare acest impozit suplimentar național.

Chiar dacă în România cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare, cota efectivă poate fi mai mică de 15%.

Este important de menționat că și societățile care înregistrează pierdere fiscală în 2024 pot fi afectate de impozitul minim global, așadar este necesară o analiză specifică pentru fiecare societate eligibilă.

Regulile pentru determinarea cotei de impozitare efectivă sunt foarte complexe și se bazează pe profitul contabil din situațiile financiare consolidate.

De asemenea, sunt prevăzute excepții pentru societățile din grupurile cu o cifră de afaceri și un profit contabil mai mici în România. Filialele care pregătesc deja raportarea CbCR vor avea parte de un proces simplificat, conform unui raport realizat de Deloitte.