Până în anul 2030, aproximativ jumătate din satele din România vor avea capacitatea de a deveni „inteligente”.

Până în anul 2030, mai mult de jumătate dintre satele din România ar putea deveni „inteligente”, conform Asociației Române pentru Smart City (ARSC). Cu toate acestea, digitalizarea acestor locații depinde de mai mulți factori, cum ar fi implicarea autorităților locale, accesul la finanțare și gradul de adoptare a tehnologiei în zonele rurale.

Deși exemplul cel mai cunoscut de sat inteligent este Ciugud, există multe alte forme de sate inteligente și sute de proiecte în desfășurare în mediul rural. România începe să se alinieze tendinței europene de dezvoltare a satelor inteligente, dar mai sunt încă multe obstacole de depășit. Implicarea autorităților locale, accesul la finanțare și gradul de adoptare a tehnologiei în zonele rurale, precum și dezvoltarea competențelor digitale sunt factori cheie în această transformare. Cu eforturi susținute și investiții adecvate, un procent semnificativ din comunele din România ar putea deveni inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar fi ca 50% dintre comunele țării să devină inteligente, luând în considerare faptul că în prezent există peste 220 de inițiative în peste 140 de comune, conform declarațiilor președintelui ARSC, Eduard Dumitrașcu.

Statisticile arată că proiectele smart sunt tot mai frecvente în mediul rural, iar progresele în infrastructura digitală și creșterea accesului la tehnologie au contribuit la această evoluție. Proiectele de „smart village” vizează domenii precum educație, administrație locală, infrastructură și agricultură inteligentă. Implementarea acestor proiecte implică utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți eficiența, durabilitatea și calitatea vieții în comunități, având în vedere și competențele digitale ale cetățenilor.

În plus față de fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România beneficiază și de fondurile de coeziune, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, repartizate în diverse domenii, inclusiv Programul Operațional Regional (POR) gestionat de cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR). ARSC a lansat și serviciul de finanțare Smart Finance, prin care autoritățile locale pot accesa fonduri europene și guvernamentale pentru digitalizarea și modernizarea localităților. Astfel, comunitățile locale au multiple oportunități de a dezvolta proiecte care să le aducă în era digitală, să le facă mai reziliente, mai durabile și mai inteligente.

Printre tehnologiile care contribuie la tranziția către comunități inteligente se numără senzorii IoT, sistemele de gestionare a energiei, rețelele de distribuție inteligente, 5G, platformele de ticketing digital, camerele de supraveghere cu IA, telemedicina și Big Data.

La nivel național, există peste o mie de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village dezvoltate începând cu anul 2016.

ARSC este o organizație non-guvernamentală înființată în 2016, cu scopul de a sprijini dezvoltarea orașelor inteligente în România.