Organizația Europeană își propune să împiedice repetația crizelor bancare precum cea din 2008, prin protejarea instituțiilor financiare.

O entitate europeană de reglementare creată în cadrul Uniunii Europene după criza din 2008 încearcă să protejeze băncile de eventuale crize similare, solicitându-le să aibă planuri de lichidare eficiente, fără a avea nevoie de ajutor politic.

Potrivit unui organism european de reglementare, o mare parte dintre principalele bănci din zona euro au îndeplinit obiectivul stabilit până în ianuarie 2024 pentru a emite o datorie specială în vederea recapitalizării în caz de criză, dar unele trebuie să facă mai mult pentru a se asigura că pot fi lichidate rapid, dacă este necesar, informează Reuters.

Crizele recente din Statele Unite (în care Silicon Valley Bank – SVB – s-a prăbușit) și Elveția (unde UBS a fost forțată să achiziționeze Credit Suisse) arată că băncile și instituțiile de reglementare trebuie să-și intensifice pregătirile pentru crizele în curs, a apreciat Comitetul Unic de Rezoluție (SRB), organismul european responsabil cu lichidarea băncilor aflate în dificultate.

Impunerea cerințelor minime privind deținerea de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL) în cadrul uniunii bancare din Uniunea Europeană a fost o lecție învățată din criza financiară globală. După criza financiară din 2007-2009, când contribuabilii au fost nevoiți să salveze băncile, Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) a fost înființat. Într-o primă fază, SRB solicită băncilor să aibă planuri de „rezoluție” în care să arate cum se vor redresa în urma crizei sau cum pot fi lichidate eficient, fără ajutor public.

În caz de criză, datoria MREL este redusă pentru a salva banca, aceasta nefiind considerată „prea mare pentru a da faliment”. SRB, care stabilește obiectivele MREL, a informat că, până la sfârșitul anului 2022, două treimi dintre bănci îndeplinesc obiectivele finale.

Deficitul este de 0,3% din expunerea totală la risc, adică 20,5 miliarde de euro. Până acum, au fost emise titluri de datorie în valoare de aproximativ 2.700 miliarde de euro, iar 24 de bănci au un deficit MREL, cu toate că 14 dintre ele au primit o extindere până la sfârșitul anului 2024 sau 2025 pentru a-și atinge obiectivele.

SRB dorește să se asigure că băncile pot demonstra credibil, până la sfârșitul anului 2022, că pot fi ușor „rezolvate”, restructurate, închise sau vândute, fără a afecta clienții.

„În vederea creșterii consistenței scenariilor bancare, luând în considerare lecțiile învățate din crizele recente, SRB va emite noi instrucțiuni pentru sistemul bancar”, a anunțat organismul de reglementare.

Conform site-ului instituției, misiunea SRB este să asigure o rezoluție ordonată a băncilor aflate în dificultate majoră, cu un impact redus asupra economiei reale și finanțelor publice din statele membre ale Uniunii Europene și din alte țări.