Guvernul intenționează să impună o fiscalizare a căsătoriilor și botezurilor.

Deși au fost numeroase încercări eșuate în ultimii aproximativ 15 ani, statul nu pare să renunțe la taxarea „banilor negri” proveniți din nunți și botezuri.
Ultima tentativă a avut loc în luna octombrie 2018, când ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriți solicitări de a declara relațiile economice pe care le-au avut cu PFA-uri, firme sau persoane fizice care le-au furnizat servicii pentru evenimente, cum ar fi fotografie, muzică și restaurant. Fiscul cerea nume, numere de telefon, adrese și intermediari, amenințând cu amenzi de până la 5.000 lei pentru neconformare.

Prin noile măsuri fiscale propuse de Executiv la data de 19 septembrie, statul intenționează să modifice Legea 70/2015 referitoare la încasările în numerar pentru organizatorii de nunți și botezuri, dar și să impună o taxă de 70% asupra veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită.

Aceste măsuri prevăd și modificarea plafonului de plată în numerar, de la 10.000 lei la 2.500 lei începând cu anul 2025.

Legea 70/2015 permite în prezent organizatorilor de evenimente să încaseze în numerar cesiuni de creanțe, împrumuturi sau alte finanțări, precum și contravaloarea unor bunuri sau servicii, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Prin noile măsuri fiscale, articolul 4 al Legii 70/2015 va fi modificat, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2024, plafonul de încasări în numerar va fi de maximum 5.000 lei. Ulterior, începând cu 1 ianuarie 2025, plafonul maxim va fi de 2.500 lei.

De asemenea, noile măsuri fiscale propun impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită. Această prevedere poate fi interpretată și în sensul impozitării darurilor de nuntă primite de miri.

Ministerul Finanțelor propune ca începând cu 1 iulie 2024 să fie modificată cota de impozit pentru veniturile a căror proveniență nu poate fi dovedită.

Astfel, pentru a evita această taxă, mirii ar putea solicita nuntașilor să le vireze banii în cont bancar, astfel încât să poată dovedi ANAF suma primită și de la cine și să plătească un impozit de 10% în loc de 70%.

Codul Fiscal actualizat stabilește că veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt impozitate cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

În ultimii aproape 15 ani, ANAF a efectuat mai multe controale asupra averilor maneliștilor, artiștilor și vedetelor TV, descoperind diferențe semnificative între veniturile reale și cele declarate. De exemplu, în vara anului 2017, ANAF a constatat că aceștia nu au declarat venituri în valoare de 4,67 milioane de lei, pentru care ar fi trebuit să plătească 1,164 milioane de lei la bugetul de stat. Printre cei verificați în 2017 se aflau cântăreții de manele Florin Salam, Vali Vijelie și Țancă Uraganu.

ANAF a menționat că verificările se fac atunci când există o diferență de cel puțin 10% între veniturile declarate și cele constatate, dar nu mai puțin de 50.000 de lei.

În toamna anului 2018, ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriți solicitări referitoare la relațiile economice pe care le-au avut cu PFA-uri, firme sau persoane fizice care le-au furnizat servicii pentru evenimente. Fiscul cerea nume, date de contact și amintește că declarațiile sunt date sub sancțiunea faptei de fals în declarații, prevăzută de Codul Penal. Sancțiunea pentru nerespectarea acestei obligații era cuprinsă între 2.000 și 5.000 de lei pentru persoanele fizice.