Guvernele din zona euro reduc presiunea asupra politicilor fiscale pentru a încetini ritmul de dezvoltare al economiei.

Guvernele din zona euro intenționează să își consolideze economia în anul următor, dar măsurile fiscale mai stricte pot provoca nemulțumirea majorității alegătorilor.

Până la data de 15 octombrie, cele 20 de țări din zona euro trebuie să trimită Comisiei Europene planurile lor bugetare pentru anul 2024 în vederea inspecției. Conform legislației europene, deficitul bugetar care depășește 3% din PIB trebuie redus cu 0,5% în fiecare an până când se respectă limita. De asemenea, Comisia Europeană a promis că va lua măsuri disciplinare împotriva statelor cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB în anul următor, ceea ce ar putea duce teoretic la impunerea de amenzi.

Cu toate acestea, deja este evident că unele țări, precum Franța sau Italia, vor avea și în anul următor deficite bugetare mai mari de 3% din PIB, iar măsurile fiscale mai stricte, chiar dacă vor fi în conformitate cu efortul minim cerut, vor fi mai modeste decât ar fi putut fi.

Franța se așteaptă ca deficitul său bugetar să scadă de la 4,9% din PIB în acest an la 4,4% în 2024, apoi să scadă treptat până la 2,7% din PIB. Autoritățile de la Paris doresc să crească alocațiile și pensiile în anul viitor pentru a ajuta familiile să facă față inflației care rămâne peste ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, Consiliul fiscal din Franța a avertizat că aceste planuri se bazează pe ipoteze optimiste și lipsesc de ambiție.

În cazul Italiei, mai multe surse guvernamentale au dezvăluit că autoritățile de la Roma intenționează să mărească ținta de deficit bugetar pentru 2023 la un interval cuprins între 4,1% și 4,3% din PIB, față de obiectivul de 3,7% stabilit în luna aprilie, și să revizuiască deficitul pentru acest an la 5,5% din PIB, față de 4,5%. Unul dintre motive este dorința premierului Giorgia Meloni de a prelungi în 2024 reducerile de taxe care au ajutat familiile cu venituri mici și medii să facă față prețurilor mari din acest an, chiar dacă miniștrii din zona euro au convenit în luna iulie să le elimine.

În plus față de regulile fiscale ale UE, înăsprirea fiscală din 2024 este crucială și pentru Banca Centrală Europeană, care, după un ciclu fără precedent de majorări ale dobânzii, și-a atins limitele în lupta împotriva inflației ridicate fără a afecta economia. BCE a solicitat guvernelor din zona euro să o ajute în lupta împotriva unei inflații de peste 5%. Cu toate că miniștrii de Finanțe din zona euro sunt de acord cu acest punct de vedere, problemele BCE cu inflația nu sunt printre prioritățile lor.

„Nimeni nu ia în considerare BCE atunci când se iau decizii privind bugetele. Unele state se confruntă cu alegeri, altele se confruntă cu o contracție a economiei, iar datele preliminare arată că economia este într-o stare mai proastă decât s-a estimat inițial”, a declarat un oficial de rang înalt din zona euro.

Anul următor vor avea loc alegeri în Belgia, Austria, Lituania și Croația, ceea ce face ca guvernele lor să fie reticente în ceea ce privește reducerea cheltuielilor.

Încetinirea creșterii economice va complica situația. Comisia Europeană și-a revizuit estimările de creștere pentru zona euro la 0,8% în 2023, față de 1,1% anterior, și la 1,3% în 2024, față de 1,6% anterior. Prognozele BCE sunt și mai pesimiste, cu o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2023 și de 1% în 2024.

„Un aspect care ar putea schimba planificarea fiscală este deteriorarea perspectivelor economice”, a apreciat un al doilea oficial de rang înalt din zona euro.