economiei România se află într-o poziţie vulnerabilă în faţa inundaţiilor şi a secetei, ceea ce are un impact semnificativ asupra tuturor domeniilor economiei.

Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială, lansat marţi, evidenţiază faptul că România se confruntă cu o vulnerabilitate ridicată la inundaţii şi secetă, care afectează diferite sectoare ale economiei. Autorii raportului atrag atenţia asupra faptului că de-a lungul ultimilor treizeci de ani, ţara a suferit o variaţie semnificativă a disponibilităţii resurselor de apă, având regiuni expuse la riscul de inundaţii şi altele cu deficit de apă. Inundaţiile au reprezentat cel mai grav dezastru asociat cu vremea în această perioadă, cu un impact major asupra populaţiei şi a infrastructurii. Se estimează că pierderile anuale cauzate de inundaţii pot ajunge la 1,7 miliarde de euro, afectând 150.000 de persoane. Pe de altă parte, disponibilitatea resurselor de apă în România este la jumătate faţă de media Uniunii Europene şi aproape de pragul de stres hidric. În 2022, România a înregistrat una dintre cele mai severe secete din istorie, care a afectat rezervele de apă din 220 de localităţi, a redus producţia de energie hidraulică şi a avut un impact negativ asupra agriculturii şi a mediului înconjurător. Schimbările climatice accentuează aceste probleme, generând o variaţie tot mai mare în circuitul apei. În acest context, este esenţială creşterea capacităţii de stocare a apei şi consolidarea rezilienţei la inundaţii şi secetă. Investiţiile în siguranţa barajelor, reabilitarea infrastructurii existente şi adaptarea la noile condiţii hidrologice sunt necesare pentru a face faţă acestei situaţii. Planurile naţionale de management al riscului la inundaţii şi managementul bazinelor hidrografice prevăd investiţii semnificative în aceste domenii. De asemenea, resursele de apă ale ţării sunt esenţiale pentru asigurarea siguranţei energetice şi a energiei verzi, energia hidraulică fiind cea mai mare sursă de energie electrică regenerabilă în România. Măsurile de adaptare includ îmbunătăţirea prognozelor hidrologice, o coordonare mai bună între utilizatorii din bazinul hidrografic, creşterea capacităţii sistemelor deversoare şi implementarea de tehnologii sustenabile, cum ar fi panourile solare plutitoare în lacurile de acumulare. Este important să se acorde atenţie inegalităţilor existente în ceea ce priveşte accesul la apă, în special în mediul rural, şi să se dezvolte soluţii pentru a îmbunătăţi această situaţie. Consolidarea rezilienţei populaţiei rurale necesită diversificarea surselor de apă, reducerea pierderilor de apă, îmbunătăţirea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare şi promovarea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor regenerabile. Este estimat că investiţiile necesare pentru a asigura conformitatea cu directivele europene privind apa potabilă şi apele uzate în zonele rurale se ridică la 18 miliarde de euro.