Conform estimărilor Comisiei Europene, economia României se va confrunta cu o creștere slabă în anii 2025 și 2026, conform unor vești proaste.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, din cauza consolidării fiscale care afectează atât consumul privat, cât și pe cel public, deja afectat de inflația ridicată.

Prognoza de toamnă este mai pesimistă decât estimările de la începutul anului, când se preconiza o creștere economică de 1,4% în 2025 în România.

Economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii semnificative a exporturilor nete.

În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Piața muncii se așteaptă să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturile reziliente, ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.

Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este estimat să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026 ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta.

Economia UE crește peste așteptări în 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump. Polonia și Spania sunt noile motoare economice ale Europei, în timp ce Germania și Franța au o evoluție modestă.

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României în 2025, la doar 0,4%.

Comisia avertizează însă că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public, precum și subvențiile, continuă să apese semnificativ asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În privința inflației, Comisia Europeană anticipează o scădere treptată în 2025 și 2026, pe fondul temperării prețurilor la energie și al normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației este considerat vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau a unor creșteri suplimentare de taxe indirecte.

Rata șomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, dar dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de locuri noi de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.

În ce privește blocul comunitar, Comisia se așteaptă ca economia UE să se extindă într-un ritm moderat până în 2027, în pofida unui mediu extern dificil, arată previziunile economice de toamnă publicate luni de Executivul comunitar.

Conform acestora, în primele trei trimestre ale anului 2025, creșterea economiei blocului comunitar a depășit așteptările. Deși performanța puternică a fost determinată inițial de o creștere bruscă a exporturilor în anticiparea creșterilor taxelor vamale, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru. Privind în perspectivă, se anticipează că activitatea economică va continua să se extindă într-un ritm moderat pe parcursul orizontului de prognoză, în pofida unui mediu extern dificil.

Previziunile de toamnă din acest an estimează că PIB-ul real va crește cu 1,4% în UE în 2025 și 2026, ajungând la 1,5% în 2027. Se preconizează că zona euro va reflecta această tendință, PIB-ul real urmând să crească cu 1,3% în 2025, cu 1,2% în 2026 și cu 1,4% în 2027. De asemenea, inflația în zona euro își va continua declinul, scăzând la 2,1% în 2025 și va fluctua în jurul valorii de 2% până în 2027. În UE, se preconizează că inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2% în 2027, a prognozat Executivul comunitar.

Cei mai recenți indicatori de afaceri și date din sondaje indică o dinamică pozitivă susținută în trimestrele următoare. Privind în perspectivă, mediul global rămâne dificil, dar se preconizează că o piață a forței de muncă rezilientă, îmbunătățirea puterii de cumpărare și condițiile favorabile de finanțare vor sprijini creșterea economică moderată.

În plus, Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale UE atenuează efectul consolidării fiscale în mai multe state membre. Acest sprijin stă la baza cererii interne, care se preconizează că va fi principalul motor al creșterii economice în perioada analizată în previziuni. Se anticipează o creștere constantă a consumului privat, susținută de factorii de mai sus, dar și de o scădere treptată a ratei de economisire. Investițiile urmează să se relanseze, în principal ca urmare a construcțiilor nerezidențiale și a cheltuielilor de capital pentru echipamente, precizează Executivul comunitar.

Economia extrem de deschisă a UE rămâne susceptibilă la restricțiile comerciale în curs, dar acordurile comerciale încheiate între SUA și partenerii săi comerciali, inclusiv UE, au atenuat unele dintre incertitudinile care au umbrit previziunile de primăvară.

Previziunile presupun că toate tarifele specifice fiecărei țări și fiecărui sector puse în aplicare de administrația SUA la data-limită de 31 octombrie vor fi în vigoare pe tot parcursul orizontului de prognoză. La nivel mondial, barierele în calea comerțului au atins niveluri maxime istorice, iar UE se confruntă în prezent cu tarife medii mai mari la exporturile către SUA decât s-a estimat în previziunile din primăvara anului 2025. Cu toate acestea, tarifele la exporturile UE rămân mai mici decât cele aplicate mai multor alți actori majori la nivel mondial. Aceasta reprezintă un avantaj relativ modest pentru economia UE, deși în contextul unui comerț mondial slab cu bunuri și al unui euro puternic care temperează cererea externă, a informat Comisia Europeană.

Inflația în zona euro a fost revizuită ușor în sens ascendent față de previziunile din primăvară. În prezent, se preconizează că aceasta va scădea de la 2,4% în 2024 pentru a atinge obiectivul BCE de 2% în 2027. Tendințele variază de la o componentă la alta, scăderea inflației în sectorul serviciilor și al alimentelor fiind contrabalansată de creșterea inflației în sectorul energiei. Intensificarea presiunilor concurențiale exercitate de importuri și aprecierea monedei euro ar trebui să limiteze inflația în cazul produselor non-energetice. Comisia Europeană preconizează că inflația totală în UE va fi ușor mai mare decât în zona euro, scăzând treptat de la 2,6% în 2024 la 2,2% în 2027. Această previziune presupune că noul sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) va intra în vigoare în 2027, astfel cum a fost legiferat.

Încetinirea treptată a creșterii ocupării forței de muncă, care a început în 2022, a continuat în prima jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, economia UE a generat 380.000 de locuri de muncă în perioada respectivă. Se preconizează că ocuparea forței de muncă va continua să crească moderat – cu 0,5% în 2025 și 2026 – înainte de a scădea la 0,4% în 2027. Se preconizează că rata șomajului va scădea și mai mult, de la 5,9% în 2025 și 2026 la 5,8% în 2027. Creșterea salariilor în UE va încetini, dar va rămâne peste inflație, îmbunătățind modest puterea de cumpărare a gospodăriilor, precizează Executivul comunitar.

În plus, deficitul public al UE va crește de la 3,1% din PIB în 2024 la 3,4% până în 2027, parțial din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare de la 1,5% din PIB în 2024 la 2% în 2027, măsurată în conformitate cu Clasificarea funcțiilor administrației publice (COFOG).

Executivul comunitar estimează că ponderea datoriei UE în PIB va crește de la 84,5% în 2024 la 85% în 2027, ponderea datoriei în zona euro urmând să crească de la aproximativ 88% la 90,4%. Acest lucru reflectă deficitele primare actuale și faptul că costul mediu al datoriei publice este mai mare decât creșterea PIB-ului nominal. Până în 2027, se preconizează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei de peste 100% din PIB.

Incertitudinea persistentă în ceea ce privește politica comercială continuă să afecteze activitatea economică, tarifele și restricțiile netarifare putând limita creșterea economică a UE mai mult decât se preconizase. Orice nouă escaladare a tensiunilor geopolitice ar putea intensifica șocurile în materie de aprovizionare. În același timp, reevaluarea riscurilor pe piețele de acțiuni, în special în sectorul tehnologiei din SUA, ar putea afecta încrederea investitorilor și condițiile de finanțare. Incertitudinea politică internă ar putea afecta, de asemenea, încrederea. În cele din urmă, frecvența tot mai mare a dezastrelor legate de climă ar putea submina creșterea economică.

În ceea ce privește aspectele pozitive, progresele hotărâte în ceea ce privește reformele și agenda privind competitivitatea, cheltuielile mai mari pentru apărare axate pe producția UE și noile acorduri comerciale ar putea consolida activitatea economică mai mult decât se preconizase, apreciază Comisia Europeană.

Comisia Europeană publică în fiecare an două previziuni cuprinzătoare (primăvara și toamna), care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, țările candidate, țările AELS și alte economii de piață avansate și emergente majore.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 vor actualiza proiecțiile din această publicație și se preconizează că vor fi prezentate în mai 2026.