Care sunt posibilitățile de angajare pentru cetățenii israelieni în România?

În cadrul conflictului armat din Israel, experții din România de la compania Ey au prezentat patru opțiuni pentru cetățenii israelieni care doresc să lucreze temporar în țara noastră.

Prima opțiune este cea mai simplă. Potrivit legislației naționale, aceștia pot opta pentru a veni în România cu pașaportul. Pot sta în țara noastră pentru maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, fără a avea nevoie de viză de scurtă ședere din partea autorităților române (Ambasada României din Tel Aviv).

A doua opțiune este obținerea statutului de nomad digital. În acest caz, este necesară depunerea unui set de documente la Ambasada României din Tel Aviv, pe baza căruia se poate obține viza de nomad digital. Procedura poate dura până la două luni și implică verificări detaliate și o listă lungă de documente, precum cazierul judiciar apostilat, certificatul de atestare fiscală și fluturașii de salariu care demonstrează că cetățeanul a câștigat cel puțin trei salarii medii pe economie în România în ultimele 6 luni. În urma obținerii statutului de nomad digital, cetățenii străini sunt scutiți de plata impozitului și contribuțiilor sociale timp de 183 de zile pe an. Dacă locuiesc și lucrează mai mult în România pe parcursul unui an, aceștia pot deveni rezidenți fiscali și veniturile lor vor fi impozitate ca în cazul unui cetățean român obișnuit.

A treia opțiune pentru un cetățean străin care dorește să părăsească temporar zona de conflict și să lucreze de la distanță într-o altă țară poate fi să ajungă în România cu pașaportul și apoi să solicite o viză de nomad digital pentru o altă țară europeană. Acest lucru este posibil doar cu acordul ambasadelor acestor țări din București. Grecia, Cipru, Spania, Ungaria și altele sunt țări în care această viză se obține mai ușor și mai rapid. Angajații israelieni pot lucra fie pentru un angajator din Israel, fie pentru orice altă companie din lume care le permite să lucreze de la distanță.

A patra opțiune ar fi să vină în România cu pașaportul (pentru o ședere de 90 de zile) și apoi să solicite protecție internațională (azil) din partea statului român. Aceasta le-ar permite să rămână în România pentru o perioadă mai lungă de trei luni, timp în care să continue să lucreze de la distanță pentru angajatorul lor din străinătate.

De menționat este și faptul că, în cazul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a oferit, pe lângă ajutoare financiare și umanitare pentru cetățenii ucraineni care au fugit din țara aflată în război, și așa-numita „protecție temporară”, care include mai multe beneficii. Prin urmare, în cazul în care conflictul din Israel va continua, este posibil ca protecția temporară să fie extinsă și pentru cetățenii israelieni. Prin această reglementare, aceștia ar putea obține dreptul de ședere într-un stat european, prin intermediul unui proces simplificat, și ar putea lucra de la distanță.