BNS nu este de acord cu Ilie Bolojan și consideră că măsurile luate nu au avut efectul dorit de redresare a economiei, ci dimpotrivă, au cauzat perturbări.

Blocul Național Sindical (BNS) contestă vineri, 21 noiembrie, declarațiile premierului Ilie Bolojan privind impactul măsurilor luate de Guvern până în prezent și afirmă că „rezultatele bugetare și nivelul de trai al românilor nu arată niciun semn de revenire la o funcționare normală a economiei”.

„Măsurile aplicate nu au dus la redresarea economiei, ci dimpotrivă, au destabilizat-o”, susține BNS.

Blocul Național Sindical acuză Guvernul Bolojan că „a adoptat de la început o politică inflaționistă, de represiune împotriva populației și a companiilor corecte, care agravează dezechilibrele deja existente în economia românească”:

„Printre aceste măsuri se numără: creșterea TVA-ului, majorarea accizelor, impozitarea excesivă a pensiilor, reducerea bursei pentru elevi și studenți, iar în prezent se intenționează înghețarea salariului minim garantat în plată, în ciuda unei inflații persistente de 10% în acest an. În plus, se anunță o nouă rundă de măsuri restrictive financiare la începutul anului 2026, cum ar fi creșterea cu cel puțin 75% a impozitelor locale și o nouă majorare a accizelor. Acestea nu sunt măsuri de redresare, ci de represiune financiară, îndreptate împotriva salariaților și companiilor corecte. Motivul? Coaliția de guvernare actuală, sub diferite forme, a gestionat prost economia națională și continuă să o facă în același mod”.

Într-un comunicat se arată că „ceea ce premierul României consideră a fi o «redresare care funcționează», de fapt reprezintă o scădere a economiei: în trimestrul III al anului 2025, ca urmare a măsurilor de austeritate și represiune financiară, economia a înregistrat o contracție de -0,2%”.

BNS evidențiază, în câteva puncte, „starea economiei”:

„De la preluarea guvernării de către actuala coaliție, din iunie 2025 și până în septembrie 2025, deficitul bugetar a crescut de la 70 de miliarde de lei la 102,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o datorie publică suplimentară, finanțată cu cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.

Costurile cu dobânzile în 2025 au crescut de la 25,2 miliarde de lei în primele 6 luni ale anului la 40 de miliarde de lei în primele 9 luni ale anului. Doar în luna octombrie 2025, România a achitat dobânzi în valoare de 6,76 miliarde de lei, cu 52% mai mult decât media lunară a primelor 10 luni. Aceasta înseamnă 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi și 9 milioane de lei pe oră.

Premierul Bolojan afirmă că „în perioada iulie-septembrie” (trei luni), cheltuielile cu personalul au scăzut cu 630 de milioane de lei (210 milioane de lei pe lună), în timp ce România a plătit dobânzi în octombrie de 218 milioane de lei pe zi. Raportat la totalul cheltuielilor salariale pe primele nouă luni ale anului, scăderea este de 0,04%. Raportat la PIB, scăderea este de 0,003% din PIB.

Dacă premierul Bolojan afirmă că a redus costurile cu dobânzile în octombrie, de ce plătim cu peste 50% mai mult în luna octombrie 2025 față de septembrie 2025 și față de media anului? Răspunsul este simplu: nu a redus cheltuielile cu dobânzile, referințele făcute selectiv la ratele de dobândă ROBOR fiind înșelătoare în ceea ce privește costurile efective achitate pentru împrumuturile contractate, inclusiv în perioada Bolojan, care încearcă să prezinte situația într-o lumină favorabilă.

Declarația premierului Bolojan privind reducerea marginală a ratei de dobândă ROBOR, la o lună, indică dorința sa de a se împrumuta la dobânzi foarte mari, din lipsă de capacitate politică și administrativă. Orice expert știe că o țară este afectată de dobânzile plătite pe termen lung, iar necesitățile acesteia sunt pe termen lung”.

Organizația sindicală mai menționează că „actualul guvern nu a făcut nimic pentru a reduce principala vulnerabilitate a bugetului, și anume nivelul excesiv al dobânzilor, satisfăcând creditorii, dar a făcut tot posibilul ca populația să plătească scump pentru incapacitatea politică și administrativă a guvernării actuale”.

„Solicităm Guvernului României să renunțe la politica inflaționistă și să înțeleagă că reformele nu înseamnă doar impozite mai mari, dimpotrivă, acestea duc România spre o recesiune profundă”, se mai arată în comunicat.