Angajații asiatici văd România ca pe un El Dorado. Patronii români îi preferă datorită cauzelor evidente: „De ce vin aici este clar”.

Numărul lucrătorilor asiatici din România a crescut semnificativ în ultimii doi ani, dublându-se, iar față de acum zece ani este de zece ori mai mare. Potrivit sociologului Remus Anghel, patronii români preferă tot mai mult să angajeze persoane din Sud-Estul Asiei datorită eticii lor de muncă spartane, dedicării lor în muncă și faptului că nu au familii cu ei. Acești lucrători asiatici activează în principal în domeniile construcțiilor, activităților poștale și de curierat și HoReCa.

Conform datelor furnizate în exclusivitate pentru „Adevărul” de Inspecția Muncii, numărul lucrătorilor străini, în special non-UE, a crescut de zece ori în ultimii 10 ani. În ultimii doi ani, numărul lucrătorilor asiatici din România s-a dublat. La 31 decembrie 2020, erau 46.535 de salariați non-UE, la 31 decembrie 2021 erau 63.053 de salariați non-UE, iar la 31 decembrie 2022 erau 93.705 de salariați non-UE.

Potrivit Inspecției Muncii din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, numărul cetățenilor non-UE angajați în România a crescut de la 11.035 la 31 decembrie 2013 la 113.555 la data de 13 septembrie 2023, cu un total de 118.668 de contracte de muncă active.

În ceea ce privește angajații străini din țările Uniunii Europene, în prezent sunt în total 14.858 de salariați activi în România, majoritatea provenind din Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Franța și Bulgaria. Nepalul, Sri Lanka, Turcia, Apatrizii, India și Ucraina sunt țările cu cei mai mulți cetățeni care lucrează în România. Aproape jumătate dintre toți salariații străini sunt din țări asiatice.

Deficitul de forță de muncă, în special de forță de muncă calificată, este o problemă reală în România, la fel ca în celelalte țări ale Uniunii Europene. Pentru a acoperi acest deficit, mulți antreprenori au apelat și continuă să apeleze la angajarea de lucrători din afara Uniunii Europene.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că piața muncii din România se confruntă în prezent cu două mari provocări: emigrarea unui număr mare de români în străinătate și îmbătrânirea populației în condițiile unui spor natural negativ. Ea a subliniat că mulți cetățeni din Asia vin în România pentru că tot mai mulți angajatori plătesc salarii apropiate de nivelul european și pentru că românii sunt primitori și versatili în acceptarea altor culturi.

Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), cei mai mulți cetățeni străini angajați în România lucrează în construcții, activități poștale și de curierat, HoReCa, transporturi rutiere de mărfuri, activități de protecție și pază, comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat, precum și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Remus Anghel, profesor de sociologia migrației la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), susține că muncitorii din Asia de Sud-Est vin în România din cauza forței de muncă și a sărăciei relative din țările lor de origine. El menționează că migrația se produce întotdeauna din țări mai sărace către țări mai bogate. Anghel adaugă că românii continuă să emigreze pentru condiții de lucru mai bune în străinătate, iar angajarea de muncitori migranți se datorează și eticii lor de muncă, dedicării și absenței familiilor lor în țara de destinație.

Specialistul afirmă că creșterea numărului de angajați străini în România duce la o schimbare a țesutului social, în special în București. El subliniază că există o creștere constantă a numărului de lucrători străini, concentrându-se în mare parte în marile orașe. Anghel consideră că migrația este un aspect pozitiv și că societățile bogate nu pot exista fără emigranți.

Remus Anghel este un sociolog specializat în migrație, cu experiență de 20 de ani în studierea fenomenului de migrație în România și Europa.