Analizând situația actuală, ne punem întrebarea dacă România se va ridica sau va cădea în fața unor alegeri esențiale.

Deficitul contului curent al României va rămâne stabilit în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026, conform unei analize extinse privind economia țării. Acest lucru va accentua necesitatea de finanțare externă și va spori vulnerabilitatea economică la schimbările de percepție ale investitorilor. Analiza se bazează pe un model de rating al riscului și evidențiază diverse dezechilibre structurale care afectează profilul de risc al economiei, inclusiv inflația persistentă și slăbirea finanțelor publice și externe. România are un rating de țară B/3 (sensitive), reflectând un risc moderat de neplată și o sensibilitate ridicată la șocuri economice pe termen scurt. Deși țara a înregistrat o performanță economică peste medie în ultimii 20 de ani, cu o creștere medie a PIB-ului real de +3,7%, au existat episoade de volatilitate severă. Perspectivele de creștere au fost afectate de războiul din Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor la energie și presiuni inflaționiste. Evoluția economică viitoare depinde în mare măsură de investițiile publice și de creșterea consumului intern. Politica monetară a fost relaxată de Banca Națională a României, dar presiunile inflaționiste au determinat ajustări, iar inflația rămâne peste media regională. Finanțele publice s-au deteriorat semnificativ, cu un deficit bugetar în creștere și o datorie publică în creștere. Este esențială consolidarea fiscală pentru menținerea rating-ului de țară la un nivel favorabil. Situația finanțelor publice și a mediului de afaceri este influențată de instabilitatea politică și riscurile de corupție. România se situează pe poziții relativ bune în clasamentele privind libertatea economică și sustenabilitatea mediului, dar se confruntă cu provocări în domeniul reciclării și al energiei regenerabile. Riscul politic este moderat, dar incertitudinea politică a crescut, ceea ce afectează perspectivele de consolidare fiscală.