Analiza evaziunii fiscale se concentrează pe suma de bani pe care o pierd contribuabilii cinstiți. Care sunt punctele slabe și care este impactul reducerii diferenței de TVA?

Evaziunea fiscală ridicată afectează în mod semnificativ deficitul bugetar al României, cu statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este responsabilă pentru veniturile bugetare scăzute, cu un deficit care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, punând presiune pe datoria publică. Analiștii consultanți au explicat că costul evaziunii fiscale este suportat de toți românii, mai ales de cei care plătesc corect.

Evaziunea fiscală implică sustragerea intenționată și ilegală de la plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat. Aceasta include activități frauduloase precum ascunderea veniturilor, utilizarea de facturi false sau omiterea declarării activităților comerciale. Este considerată o infracțiune conform Legii 241/2005, cu pedepse care pot include închisoare sau amenzi în funcție de prejudiciu.

Decalajul de TVA al României a fost estimat la aproximativ 30% în 2023, reprezentând aproximativ 9,2 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu ajunge la buget. Impactul evaziunii fiscale este semnificativ într-o economie cu venituri fiscale sub 30% din PIB, cu efecte directe asupra deficitului și a nevoii de finanțare.

Evaziunea fiscală este considerată una dintre cele mai mari probleme structurale ale României, cu sume colosale pierdute anual din cauza necolectării taxelor și a economiei subterane. Contrabanda reprezintă o altă problemă majoră, alimentând evaziunea fiscală la graniță și pe piața internă. Soluțiile pentru combaterea evaziunii fiscale includ eliminarea excepțiilor și portițelor fiscale, simplificarea codului fiscal și creșterea controalelor direcționate spre marea evaziune.