Analiza: Bugetul este construit pe baza unor obiective dificil de realizat. Specialiștii în economie anticipează o recesiune și o inflație de peste 10%.

Bugetul țării se bazează pe un deficit de 6,1% și o creștere economică de 1%, obiective considerate dificil de atins de către economiștii consultați de , care prevăd că România se va confrunta cu o recesiune „plină” și o inflație de peste 10% din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

Analistul economic Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a afirmat că unele dintre obiectivele pe care se bazează bugetul României sunt dificil de atins.

„Deficitul ar putea fi controlat prin restrângerea cheltuielilor. Este posibil să atingem un deficit de 6,2%, așa cum a fost prognozat de Guvern pentru bugetul din 2026. Cu toate acestea, nu cred că vom putea atinge o creștere economică de 1%, evitând astfel recesiunea completă după recesiunea tehnică din prezent. Am observat o scădere alarmantă a consumului în ianuarie 2026, de 9,1% față de ianuarie 2025. Aceasta este o scădere semnificativă. Nu cred că putem ajunge la o creștere economică de 1%”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru .

Pe de altă parte, analistul a avertizat că este posibil să avem o inflație de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august.

„Creșterea nominală a PIB-ului ar putea fi influențată de o inflație mai mare și o creștere economică mai mică, dar recesiunea va persista. Cheltuielile suplimentare de 55,5 miliarde de lei prevăzute în buget, despre care Guvernul spune că vor avea un impact pozitiv asupra economiei, ar fi putut fi reduse. Dacă cheltuielile au fost reduse în 2025, inflația nu ar fi crescut atât de mult. Ar fi fost benefic să se reducă cel puțin o parte din taxele introduse anul trecut”, a explicat Codîrlașu.

Conform analistului, scăderea semnificativă a consumului din ianuarie reprezintă un risc major pentru recesiune. „Repet, consumul scăzut reprezintă un risc major pentru recesiune. Vor exista și efecte ale conflictului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului începând din martie. Prețurile la energie vor crește, ceea ce va afecta și mai mult consumul și va duce la o creștere și mai mare a inflației”, a explicat analistul.

Al doilea analist, Adrian Negrescu, a declarat că bugetul pentru 2026 reflectă un optimism rezervat, autoritățile sperând să obțină mai mulți bani din economie, să atragă fonduri europene și să limiteze cheltuielile cu funcționarii și bunurile și serviciile.

„În ciuda optimismului bugetar – este normal ca guvernanții să fie optimiști – există multe semne de întrebare, în special în ceea ce privește capacitatea de a atrage fondurile europene, care reprezintă peste 80% dintre investițiile planificate în buget. Bugetul este construit într-un context de criză, cu tăieri de fonduri în sănătate, educație, transporturi și alte domenii, și cu sume mai mari alocate serviciilor secrete și altor instituții care, în opinia mea, nu au simțit niciodată austeritatea bugetară”, a declarat Negrescu.

Potrivit acestuia, principala problemă a bugetului din 2026 o reprezintă dobânzile la credite. „Ratele de dobândă pe piețele internaționale au scăzut de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor crește semnificativ”, a adăugat Negrescu.